Mariana Harjevschi: Mi-aș dori ca bibliotecile noastre să arate așa cum le văd peste hotare

Printre proiecte, programe, concursuri și schimburi de experiență organizate de bibliotecă, Mariana ne-a povestit cu drag despre anii de început ai carierei sale. Spune că a fost o fire mai cuminte și probabil ăsta a și fost un indicator atunci când imediat după liceu decidea să ia în serios sfatul mamei sale de a urma specialitatea de Biblioteconomie și Asistență Informațională la Facultate.

De 18 ani în echipa Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”

La bibliotecă activează încă de când era studentă. Pe atunci lucra după ore în echipa de automatizare și informatizare, contribuind la realizarea catalogului electronic al bibliotecii. Ulterior, s-a alăturat echipei filialei Bibliotecii publice de drept, în același timp ținând și cursuri la specialitatea Biblioteconomie și Asistență Informațională a Facultății de Jurnalism de la USM.

Biblioteca publică de drept a fost deschisă, deoarece la acea etapă era necesară o bibliotecă specializată, ne spune Mariana, iar cea mai bună opțiune care a fost luată în calcul a fost o crearea unei filiale a Bibliotecii Municipale: „Bibliotecile universitare nu aveau o colecție actualizată cu materiale specializate. Astfel, se simțea nevoia unei biblioteci care să ofere acces tuturor studenților, dar și cetățenilor la astfel de informații, care să fie gratuite, dar și rapid distribuite”.

Oportunitățile nu au încetat să apară, și astfel, Marianei i s-a oferit ulterior invitația de a intra la cârma Bibliotecii Municipale. Dr. Lidia Kulikovski, ex-directoarea Bibliotecii Municipale și-a dorit să ofere instituția generației tinere: „Din partea dumneai a fost un gest frumos, iar responsabilitatea mea era de a lua o decizie. A fost o hotărâre la care am reflectat foarte mult, dar am avut susținerea colegilor cu care lucram cot la cot”. Astfel, Mariana Harjevschi a ajuns să fie în fruntea unei instituții cu 28 de filiale și peste 300 de bibliotecari.

Era în care cititorii devin utilizatori

„Mereu sunt întrebată dacă se citește azi sau nu. Se citește”, ne-a confirmat directoarea Bibliotecii Municipale. „Întotdeauna a existat un nucleu de cititori, însă, pentru că astăzi trăim un alt secol al tehnologiei și al informației, se citește poate mult mai mult decât se citea anterior, doar că o altfel de literatură și de pe altfel de dispozitive. Biblioteca în sine s-a schimbat ca instituție, oferind atâtea servicii și oportunități pentru comunitate. Există un număr constant de utilizatori ai bibliotecii, pentru că se folosesc aici și de alte servicii.”

Aproape jumătate din locuitorii Chișinăului dețin un permis de bibliotecă

Peste 46 % din chișinăuieni dețin permisul de bibliotecă, dintre care 24 % utilizează servicile în regim activ, aceștia fiind utilizatori care revin la bibliotecă. În alte țări, membrii comunității de cititori pot ajunge la 60-70 % , așa cum se întâmplă în SUA, în țările nordice – la 50-60 % . „Noi ne poziționăm, în acest sens, bine”, recunoaște Mariana.

Deși statistica nu este un etalon, Mariana ne spune că urmărirea tendințelor este importantă. În ceea ce privește profilul lecturilor, Chișinăul fiind un oraș cu multe instituții educaționale, acestea tind să fie academice, deși chișinăuienii citesc și literatură artistică și sunt interesați în mod special de literatura autohtonă.

Profesor, dar și student la Indiana University în SUA

A avut un vis. Acela de a face studii în SUA. A încercat să câștige o bursă de studii când era elevă, „Nu am fost norocoasă atunci”, ne spune, dar dorința a rămas. A încercat și în anii de facultate. „În anii ’97 – ’98, răsfoiam un catalog al universităților și am scris o scrisoare către Indiana University, întrebând care ar fi posibilitățile de a face studiile acolo. Ulterior, am primit un plic cu broșuri informative despre universitate, procedura de admitere, fotografii cu toți profesorii universității. Atunci lăsasem materialele undeva la o parte.” În 2004 citise despre un alt program de schimb pentru tinerii profesori, JFDP, și care se desfășura la universitatea față de care își manifestase interesul câțiva ani în urmă: „Am realizat acest lucru doar când am ajuns pe culoarele școlii. Ajunsesem la Indiana University din Boomington”. Programul i-a oferit posibilitatea să vadă cum funcționează sistemul de învățământ de acolo, dar și să participe la cursuri.

Din SUA i-au rămas amintiri plăcute. A fost impresionată de sistemul de învățământ, felul în care se implică studenții, gândirea critică de care dau dovadă. Revenirea din SUA i-a adus schimbări în viață, dar și în metoda de predare. „Studentul american știe deja, când decide ce curs va urma, ce va citi și când va citi, are acces la o bază de date cu extrase cărți disponibile electronic. Studentul are o pregătire mai avansată când decide să urmeze un curs anume, pentru că accentul nu este pus pe faptul că studentul se duce sau nu la ore, ci pe contribuția și participarea lui.”

„Mi-aș dori ca bilbiotecile noastre să arate așa cum le văd peste hotare”

„Aș dori ca sediul bibliotecii municipale să fie unul adecvat, construit special pentru o bibliotecă europeană. Schimbările vor veni ușor”, își exprimă speranța Mariana Harjevschi.

În continuare, Biblioteca Municipală este implicată în diverse proiecte și parteneriate, în curând fiind lansat un proiect în colaborare cu parteneri din Norvegia în cadrul căruia se vrea a fi dezvoltate bibliotecile din penitenciare.