Alexandru Coica: „Antreprenoriatul social e o sursă inepuizabilă de inspirație și motivație“

Te rog să ne spui în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ai participat în calitate de voluntar.

Cam de pe la vârsta de 14 ani voluntariatul a făcut parte din viața mea. De atunci, mai mereu, o parte din timpul meu îl dedicam diverselor activități necomerciale, cu caracter social. Acum sunt membru al grupului de relații externe al Organizației Mondiale a Scouților, în cadrul căruia ajut organizația în organizarea și promovarea activităților sale la nivel european. Aceste activități au un impact enorm la nivelul Europei, ajutând la dezvoltarea a aproape un milion de tineri.

Care este cel mai important proiect pe care l-ai realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezinți?

Un program la care țin în mod special este promovarea activităților de antreprenoriat social. Astfel, de mai bine de un an și jumătate coordonez această direcție din cadrul Fundației Est-Europene. Fiind la mijloc de implementare a programului, cu mândrie constat deja mai multe rezultate – 10 afaceri sociale susținute (inclusiv în regiunea Transnistreană), peste 120 de organizații și cetățeni activi instruiți și încurajați să înființeze afaceri sociale, aleși locali din mai multe comunități, motivați să susțină și să coopereze cu afacerile sociale existente în localitățile lor etc. O altă realizare importantă este că am reușit să aducem acest domeniu pe agenda publică. Dacă acum câțiva ani această sintagmă nu spunea mai nimic oamenilor din Moldova, acum tot mai des se vorbește despre impactul pozitiv al antreprenoriatului social și schimbările ce trebuie făcute pentru a încuraja dezvoltarea acestuia.

Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ai observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?

Anul acesta am fost impresionat de Consiliul Național a Tineretului, care, pe 12 August, de ziua internațională a tineretului, a știut să mobilizeze multe organizații de tineret și comunități de tineri activi prin organizarea unei sărbători adevărate pe strada pietonală din Chișinău. Din ce am văzut, a fost o acțiune frumoasă, dar și o zi plină de evenimente utile pentru sectorul de tineret.

Consideri că evenimentele politice din ultimul an afectează implicarea societății civile în acțiunile de dezvoltare comunitară? 

Situația politică, dar și cea socio-economică în care suntem este regretabilă, dar din ce observ, asta motivează și mai mult societatea civilă de a-și diversifica activitățile, mări numărul de beneficiari și promova principiile de dezvoltare durabilă și bună guvernare, în special la nivel de comunități. Mai mult ca atât, anume în asemenea vremuri consider că societatea civilă ar trebui să-și asume și un rol educativ, prin activități de dezvoltare comunitară, să ajute cetățenii în a-și forma o gândire critică, pentru a nu fi manipulați prin diverse tehnici intens exploatate în ultimul timp la noi.

În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional și în mediile accesibile până nu demult doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maximă eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?

Cred că este o temă complexă la care am putea dezbate o zi întreagă. Totuși, în viziunea mea, dacă ar fi să prioritizez, aș numi următoarele:
# Fixarea unei cote minime de reprezentare pentru femei și bărbați în Parlament, dar și în Guvern;
# Prevenirea și combaterea violenței față de femei;
# Introducerea concediului paternal achitat din fonduri publice;
# Stimularea dezvoltării antreprenoriatului feminin;

Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen?

Probabil, aici ar fi mai multe. Sunt sigur că știm cu toții sistemul social bine dezvoltat din Suedia, care și la acest capitol poate servi un bun exemplu pentru Moldova. Dar și țări cu o cultură mai apropiată de a noastră, precum Portugalia, Spania sau chiar Grecia sunt exemple reușite de îmbunătățire rapidă a reprezentării femeilor în politică.

Te rog să numești trei proiecte de antreprenoriat social din Moldova, care te inspiră.

Pornind de la faptul că antreprenoriatul social este una din activitățile profesionale pe care le desfășor de ceva timp, mi-e și mai greu să mă limitez doar la trei exemple. Fiecare din cele 10 întreprinderi sociale pe care Fundația Est-Europeană le sprijină ne poate învăța câte ceva. A fost o satisfacție aparte să văd cum s-a schimbat spre bine viața persoanelor cu dizabilități de vedere care au fost angajate la centrul de masaj San-Tao din Bălți. Sunt de nedescris acele emoții pe care le ai când rudele beneficiarilor se apropie să-ți mulțumească pentru că frații/copiii lor s-au încadrat în societate și se simt utili acesteia, practic duc un mod de viață normal și nu mai sunt izolați în casă. Multă inspirație am avut urmărind de câtă perseverență, dar și încăpățânare dau dovadă unii pentru a-și realiza planurile. Aici mă refer la spălătoria înființată de ADR Habitat, dar și la toate obstacolele pe care încearcă să le înfrunte Centrul de Resurse „Dacia” pentru a-și extinde afacerea socială. Cred că aș putea oferi exemplu de inspirație din mai multe afaceri sociale, dar și persoanele care stau în spatele acestora: Cantina „Aburaș” din satul Oxentea; Salina ce urmează a fi lansată de organizația „OSORȚ” din Tiraspol; tinerii cu dizabilități mentale care confecționează manual poșete din materiale reciclabile și, cu suportul Keystone Moldova, le comercializează; întreprinderea socială „Floare de cireș”, gestionată de asociația „Eco-Răzeni” și tot așa. Acest domeniu este practic o sursă inepuizabilă de inspirație și motivație.

Consideri că mediul rural este propice antreprenoriatului social în Moldova?

Aici ar fi foarte multe de spus. Trebuie să recunosc că, de la începutul implementării programului nostru pentru susținerea antreprenoriatului social, conștientizam greutățile care ne așteaptă, dar și așa, uitându-mă acum înapoi, îmi dau seama că în multe aspecte am fost prea optimiști.

Dacă mediul rural este propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social e greu de spus fără echivoc. Pe de-o parte, avem comunități foarte active și dornice de a dezvolta întreprinderi sociale, fapt accentuat și de necesitatea afacerilor sociale la nivel local, iar pe de altă parte, totuși, există o reticență din partea administrației publice atât locale, cât și centrale. Cred că exemple elocvente în acest sens ar fi spălătoria ce va fi lansată în curând de ADR „Habitat” din Rezina, care, din cauza mai multor impedimente birocratice și lipsa de suport din partea administrației, se tărăgănează de luni bune deja și a întrunit costuri adiționale de peste 100.000 de lei. Cred că multe ar putea povesti în acest sens și Centrul de Resurse pentru Tineri „Dacia” care și până azi este în discuție cu administrația or. Soroca referitor la terenul aferent centrului, unde vor să construiască sere de creștere a legumelor.

Ca să concluzionez, aș spune că antreprenoriatul social este o formă de business foarte necesară Republicii Moldova și care, prin sprijinul corect din partea guvernului, ar putea cunoaște o dezvoltare durabilă, contribuind la soluționarea mai multor provocări de ordin socio-economic.

Te rog să comentezi utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.

Recunosc că, aflând despre prima ediție a Fest-ului, eram printre sceptici referitor la valoarea adăugată pe care ar putea să o aducă o astfel de manifestare, dar și eficiența utilizării resurselor în acest sens. Acum, aflându-ne în pragul celei de-a treia ediții, îmi place să văd cum Civic Fest devine o activitate tradițională de promovare a celor mai bune practici în domeniul societății civile și totodată devine o platformă bună de networking între actorii sociali, pentru a asigura sinergia inițiativelor lor.

Ce-ți dorești să vezi nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?

Aș vrea să văd promovate cât mai multe istorii de succes de la nivel rural și chiar comunitar și cât mai multe ocazii de interacțiuni în mediu informal dintre reprezentanții administrației și actorii sociali. Inițiativa de a părăsi Capitala și a avea o zi a Fest-ului în spațiul rural mi se pare foarte inspirată. Aș vrea asta să devină tradiție și în fiecare an, un sat din Moldova să fie gazdă a evenimentului.