De această părere este Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene. Iar cea de-a a treia ediție a Festivalului Internațional „CIVIC FEST: Moldova pentru cetățeni” va reuni, pe 24 și 26 septembrie 2015, într-o platformă unică, cele mai active ONG-uri, proiecte demne de urmat și parteneri generoși într-un dialog civic, schimb de bune practici şi idei inovatoare – toate în beneficiul cetăţenilor.
Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar?
Am participat la Caravana Auto pentru Informare Europeană. Împreună cu mai mulți colegi, reprezentanți ai societății civile, membri ai Platformei Civice „Pentru Europa”, am mers într-un tur auto cu mașina personală din Chișinău până la Bălți pentru a vorbi cu oamenii din mai multe localități despre Uniunea Europeană.
Am vorbit despre beneficiile asocierii Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Am discutat cu oamenii, am împărțit materiale informative despre UE și am răspuns la întrebările cetățenilor despre relația Moldovei cu Uniunea Europeană.
Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu fundația pe care o reprezentați?
Fundația pe care o reprezint susține un număr mare de proiecte și toate sunt importante pentru mine. Pe parcursul ultimului an ne-am axat pe proiecte care promovează un proces electoral echitabil, accesibil pentru persoanele cu dizabilități, modificarea legislației și crearea condițiilor pentru ca egalitatea de gen să devină o realitate în Republica Moldova. De asemenea, am susținut inițiative de implicare a tinerilor în soluționarea problemelor din comunitățile locale, proiecte comune de mobilizare comunitară dintre organizațiile neguvernamentale de pe ambele maluri ale râului Nistru, instruiri pentru cadrele didactice și alte activități la care ținem foarte mult.
Care sunt acțiunile desfășurate de ONG-uri în care ați observat o implicare comunitară substanțială, în Republica Moldova?
În ce privește activitatea Fundației Est-Europene, aceste acțiuni țin de mobilizarea comunităților locale în cadrul proiectului ”Punți de Comunicare” care a contribuit la consolidarea legăturilor între ONG-uri, mediul de afaceri și mass-media de pe ambele maluri ale râului Nistru. La fel, menționez și implicarea tinerilor din comunitățile rurale, în care realizăm de mai mulți ani proiectul Fondul Tinerilor, precum și inițiative la nivel local de antreprenoriat social.
În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanțială a femeilor în procesul decizional în medii accesibile până recent doar bărbaților. Care sunt următorii pași pe care-i avem de făcut astfel încât să promovăm cu maxim de eficiență egalitatea de șanse în bază de gen?
Fiind un promotor activ al egalității de gen, Fundația Est-Europeană, împreună cu alte organizații ale societății civile, a contribuit la elaborarea recomandărilor în acest domeniu pentru programul Guvernului 2015-2018.
Am identificat cinci domenii prioritare de intervenție pentru a asigura egalitatea de facto dintre femei și bărbați:
(i) instituirea cotei minime de reprezentare de 40% pentru femei și bărbați în Parlament și Guvern;
(ii) îmbunătățirea legislației în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și aderarea la Convenția de la Istanbul;
(iii) Adoptarea măsurilor pro-active pentru a asigura femeilor și bărbaților oportunități egale de încadrare în câmpul muncii, inclusiv prin introducerea concediului paternal de 14 zile achitat din fonduri publice, re-deschiderea creșelor;
(iv) Elaborarea și implementarea unor politici de dezvoltare a antreprenorialului feminin;
(v) întărirea cadrului instituțional pentru asigurarea egalității de gen, inclusiv prin reinstituirea unităților de gen, abilitarea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității cu atribuția de aplicare a sancțiunilor pentru faptele de discriminare.
În opinia noastră, aceștia ar fi pașii concreți pe care ar trebui să-i facă guvernarea (cu suportul societății civile), astfel încât să promovăm cu maximă eficiență egalitatea de șanse în bază de gen.
Ce țară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalității de șanse în bază de gen?
Suedia, Franța, Belgia, Franța, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia și Irlanda sunt exemple elocvente. În Suedia bărbații au posibilitatea să beneficieze de concediu de îngrijire a copilului timp de 2 luni, achitat din fondurile publice. Concediul paternal stimulează implicarea bărbaților în procesul de îngrijire a copilului, contribuind la eliminarea stereotipurilor patriarhale privind rolul femeilor și al bărbaților în societate. De asemenea, în Suedia, familiile în care părinții fac uz echilibrat de concediul de îngrijire a copilului, beneficiază de facilități fiscale.
În Franța și alte șapte țări europene au fost instituite măsuri speciale (temporare) pentru asigurarea reprezentării echitabile a femeilor în forurile legislative. Astfel, cotele de gen în țările respective au contribuit eficient la creșterea rapidă a reprezentării femeilor în politică și la un proces comprehensiv de includere a femeilor în instituțiile politice dominate de bărbați.
Vă rog să numiți trei proiecte de antreprenorial social din Moldova, care vă inspiră?
Într-adevăr, inclusiv prin eforturile Fundației Est-Europene, putem spune că și în Republica Moldova sunt exemple de antreprenoriat social care inspiră. Iată trei dintre ele:
a) Salonul de masaj și terapie manuală ”San-Tao” din Bălți care este gestionat de Asociația Femeilor de Afaceri din localitate și la moment oferă locuri de muncă în calitate de maseur pentru șapte persoane cu dizabilități de vedere.
b) Întreprinderea socială ”Floare de cireș” din satul Răzeni, raionul Ialoveni, care oferă servicii de catering. Este, probabil, unul dintre cele mai cunoscute exemple de antreprenoriat social din țară. Aș vrea doar să adaug că admir entuziasmul tinerilor din această organizație care, grație suportului FEE, au reușit să extindă gama serviciilor întreprinderii. Acum aceștia își cresc singuri legumele, necesare pentru prepararea bucatelor în cele două sere care au fost construite recent.
c) O inițiativă relativ recentă, dar față de care împărtășesc un optimism aparte, este salina gestionată de Centrul de Reabilitare și Consultanță ”OSORȚ” din Tiraspol. Centrul oferă asistență persoanelor cu dizabilități, astfel că această salină artificială vine ca o completare eficientă la serviciile oferite de acest centru.
Considerați că mediul rural este propice antreprenorialului social în Moldova? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră?
Cred că atât la sat cât și la oraș antreprenorialul social are un potențial de dezvoltare foarte mare. Mai curând ar fi vorba despre oameni cu inițiativă, fără de care orice idee de afacere nu poate fi concepută și realizată cu succes. O altă precondiție pentru lansarea unei întreprinderi sociale este susținerea comunității și, în primul rând, a administrației publice locale.
Antreprenorialul social este o formă de business foarte necesară Republicii Moldova. Lansarea acestor afaceri ar fi mult mai facilă în cazul în care autoritățile centrale și locale ar oferi mai mult sprijin pentru astfel de inițiative.
Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.
Festivalul societății civile Civic Fest reprezintă o platformă de comunicare și schimb de experiență, unde ONG-urile și grupurile de inițiativă împărtășesc realizările și proiectele de succes, iar cei interesați învață cum să mobilizeze comunitățile și cum să colecteze fonduri.
Acest eveniment aduce un suflu nou, energie și entuziasm pentru cei care zi de zi lucrează spre binele comunităților lor.
Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?
Vreau sa văd mai multe idei originale și proiecte inedite ale organizațiilor neguvernamentale. Aș dori să existe mai multe inițiative cu rezultate concrete, care contribuie la sporirea bunăstării cetățenilor datorită parteneriatului dintre organizațiile societății civile și autorități.
Îmi doresc ca în fiecare an Civic Fest să promoveze spiritul activității civice și să celebreze impactul pozitiv al reformelor în educație, justiție și economie.
***
Reamintim că, ediția 2015 a festivalului se va desfășura pe 24 septembrie, la Muzeul Național de Artă, Chișinău, str. 31 August 1989, 115, în intervalul 09.00-18.00, iar pe 26 septembrie, la Teatrul în aer liber, Rezervația culturală Orheiul Vechi, Butuceni, în intervalul 11.00-18.00.
