Peste opt mii de titluri de opere literare sunt prezentate la expoziția-târg din cadrul Salonului Internațional de carte 2015, ediția a XXIV-a, ce are loc la Biblioteca Națională la Chișinău.
Printre acestea, #diez a solicitat reprezentanților editurilor participante să ofere câteva recomandări de cărți care sunt cele mai solicitate de tinerii veniți la eveniment, ce reprezintă o lectură interesantă și un exemplu bun pentru o personalitate în devenire.
Potrivit spuselor acestora, tinerii se interesează în cea mai mare parte de literatură artistică, semnată atât de autori străini, cât și de cei români. Salonul oferă o gamă vastă de cărți, activități și posibilități, despre care poți afla pe #diez.
#1. Parinoush Saniee, „Cel care mă așteaptă” și „Tatăl celuilalt copil”
Povestea romanului „Cel care mă așteaptă” este una emblematică pentru destinul femeilor din Iran. Evenimentele debutează în anul 1979, cu puțin timp înainte de revoluția iraniană și se concentrează asupra vieții unei femei obligate să se descurce singură, cu trei copii, într-un oraș dezbinat de conflicte politice și religioase, aflat într-o permanentă stare de instabilitate și nesiguranță. La vârsta adolescenței, protagonista romanului, Masumeh, se îndrăgostește de un tânăr, în drumul ei spre școală. Deși relația lor este inocentă – cei doi abia dacă îndrăznesc să schimbe câteva priviri –, iubirea le este descoperită, iar ea ajunge să fie măritată cu forța.
„Parinoush Saniee dă glas tuturor destinelor feminine înlănțuite de tradiție, tuturor femeilor care luptă chiar cu prețul vieții pentru ce li se cuvine.” (Cultura)
Într-o lume în care grija părinților pentru copii ajunge să îi îndepărteze sufletește de aceștia, romanul „Tatăl celuilalt copil” reamintește un lucru fără de care orice efort, oricât de bine intenționat, e în van: să te arăți preocupat nu înseamnă să fii mâhnit ori să descoperi lipsuri și ciudățenii pe care să vrei cu orice preț să le repari, ci să arăți încredere și să te porți cu înțelegere.
„Una dintre primele mele amintiri este o zi fierbinte de vară în care mergeam de mână cu tatăl meu și pe lângă noi a trecut un camion plin cu oameni care strigau diverse lozinci. N-am să uit niciodată sentimentul pe care l-am avut când o lacrimă de-a tatei mi-a căzut pe mână.” (Parinoush Saniee)
#2. Harper Lee, „To Kill a Mockingbird” („Să ucizi o pasăre cântătoare”)
Romanul „Să ucizi o pasăre cântătoare” este cunoscut pentru tonul cald și pentru umor, deși tratează o problematică gravă, cu subiecte cum ar fi violul și inegalitatea rasială. Tatăl naratorului, Atticus Finch, servește drept model de ținută morală pentru mulți cititori și ca model de integritate pentru juriști. Un critic explică impactul romanului, scriind: „În secolul al douăzecelea, To Kill a Mockingbird este, poate, cea mai citită carte despre rasă în America, iar protagonistul ei, Atticus Finch, cea mai persistentă imagine de ficțiune a eroismului rasial”.
#3. F. Scott. Fitzgerald, „The Great Gatsby” („Marele Gatsby”)
„Marele Gatsby” („The Great Gatsby”) este un roman scris de autorul american Fracis Scott Fitzgerald, în care se urmărește viața unor personaje ce trăiesc în orașul fictiv West Egg din Long Island în anul 1922. Nick Carraway – originar din Middwest, absolvent al Universității Yale și veteran de în Marele Război (Primul Război Mondial) – este personajul narator al romanului. După ce se angajează ca agent de vânzări la New York, Nick Carrway își închiriază o casă modestă în orașul fictiv West Egg din Long Island, aflată în vecinătatea luxoasei case a unui misterios milionar, Jay Gatsby, care organizează petreceri extravagante.
#4. John Green, „De 19 ori Katherine”, „Căutând-o pe Alaska” și „Fugi de Iubire”
John Green este un scriitor american de literatură pentru tineret și vlogger peYouTube. A câștigat Premiul Printz pentru romanul său de debut, „Căutând-o pe Alaska” și cel mai recent roman, „The Fault in Our Stars”. Despre unul dintre romanele sale, „De 19 ori Katherine”, se spune: „După „Căutând-o pe Alaska”, romanul cu care a câştigat Michael L. Printz Award, John Green vine cu o nouă poveste subtilă şi inteligent scrisă. Umorul nebun emană de pretutindeni, de la discuţiile între adolescenţi la observaţiile erudite.” (teenreads.com)
#5. Paulo Coelho, „Alchimistul”
„Alchimistul”, scrisă în 1988, este cea mai cunoscută carte a lui Paulo Coelho, fiind cea de-a doua carte publicată. În mai 1993, HarperCollins a publicat circa 50.000 de exemplare ale cărții, acesta fiind un record de vânzare a unei cărți braziliene în Statele Unite, fiind prima carte cu un număr de vânzări așa de mare.
Această poveste, uluitoare în simplitatea și înțelepciunea ei, este despre un pastor andaluz pe nume Santiago care își părăsește casa din Spania, aventurându-se în Africa de Nord în căutarea unei comori îngropate în Piramide. Pe drum întâlnește o țigancă tânără și frumoasă, un bărbat care își spune rege și un alchimist, care îi arată calea. Nimeni nu știe care este comoara sau dacă Santiago poate depăși obstacolele întâlnite în drumul prin deșert, dar ceea ce începe ca o aventură copilărească, pentru a descoperi locuri exotice și bogății lumești, se transformă într-o căutare de comori ce nu pot fi aflate decât înlăuntrul tău. Povestea lui Santiago este un etern îndemn de a ne urma visele și de a ne asculta inima.
„Atunci când îți dorești ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la realizarea dorinței tale.” (Paulo Coleho)
#6. Haruki Murakami, „Dans dans dans”
Acțiunea din roman se desfășoară după patru ani de la întâmplările din „În căutarea oii fantastice”. În urma unui vis obsesiv, eroul fără nume al lui Murakami se hotărăște să se reîntoarcă în Sapporo, în speranța de a descoperi un indiciu care să-l ajute să o găsească pe Kiki, iubita lui dispărută fără urmă. Acesta este începutul unui dans hipnotic care îi poartă pașii din Sapporo în Tokyo și Hawaii, într-o înlănțuire de evenimente petrecute la granița fragilă dintre real și fantastic. Amestec de tragic și umor fin, cartea vorbește, în esență, despre fragilitatea vieții, nevoia de comunicare și de căldura umană.
#7. Sylvia Day, „Împlinirea”, „fascinația”, „Atracția”
Sylvia Day este o scriitoare de romane romantice. „Atracția” este primul volum al seriei Crossfire de Silvia Day, serie publicată până în prezent în 39 de ţări și unul dintre cele mai mari succese comerciale din lume: peste șase milioane de exemplare vândute în primele opt luni de la publicare. „Atracția” este povestea de dragoste intensă, pasională și copleșitoare dintre două suflete imperfecte, torturate și marcate de un trecut devastator, care luptă pentru a fi împreună și pentru a-și învinge teama de a avea o relație. Eva Tramell tocmai s-a mutat la New York, împreună cu cel mai bun prieten al ei, Cary, pentru a lucra la o agenție de publicitate. Inteligentă, puternică, independentă și carismatică, dar bântuită de nesiguranță și amintiri tulburătoare, Eva încearcă să-și depășească temerile și să aibă încredere în Gideon și sentimentele acestuia pentru ea.
#8. Ayn Rand, „Revolta lui Atlas” (2 părți)
Romanul în două părți „Revolta lui Atlas” („Atlas Shrugged”) este cartea care a schimbat societatea americană postbelică. E autoarea în fața căreia s-a închinat președintele american Ronald Reagan.
„Filosofia mea este, în esență, înțelegerea omului ca ființă eroică, al cărui scop moral e propria fericire, a cărui activitate nobilă sunt propriile realizări și propria productivitate și al cărui singur absolut e rațiunea.” (Ayn Rand)
#9. Ion Druță, „Povara bunătății noastre”, „Frunze de dor”, „Biserica Albă”
Ion Druță este un scriitor român cunoscut de majoritatea încă de pe băncile școlii, tinerilor fiindu-le recomandate cărțile sale cu o semnificație profundă și impact asupra tinerii personalități în formare. Printre cele mai solicitate și citite opere ale sale sunt „Povara bunătății noastre” (care a fost cumpărată în întregime la una dintre edituri la Salonul din acest an), „Frunze de dor” și „Biserica Albă”.
„Ion Druţă a preferat, conştient şi benevol, calea autoexilului: mai întâi – a celui intern, de creaţie, apoi şi a celui extern, existenţial. Chiar de la începutul activităţii sale literar-artistice el evadează din lagărul de concentrare al ideologiei oficiale, retrăgându-se şi situându-se ireversibil pe poziţiile umanitarismului şi ale valorilor etno-naţionale, constituite de-a lungul istoriei. (…) Disidenţa lui Ion Druţă nu era una pur politică, de confruntare directă şi făţişă cu regimul, ci una ideologico-artistică şi etno-morală, cu implicaţii adânci în spiritualitatea neamului. Era o rezistenţă exprimată în chipuri şi imagini de o valoare artistică excepţională…” (Haralambie Corbu, academician)
#10. Aureliu Busuioc, „Și a fost noapte…”, „Pactizând cu diavolul”, „Spune-mi Gioni”, „Singur în fața dragostei”
Aureliu Busuioc a fost un dramaturg eseist, jurnalist, poet, publicist, redactor, director, romancier, scenarist, scriitor și traducător din Republica Moldova. Din creația scriitorului, tinerii s-au interesat de operele „Și a fost noapte…”, „Pactizând cu diavolul”, „Spune-mi Gioni”, „Singur în fața dragostei”.
„Aureliu Busuioc s-a ilustrat suveran în toate domeniile – a creat poezie care nu va lipsi nicicând din manualele şcolare, a scris proză care a făcut epocă – vă puteţi închipui istoria literaturii fără „Singur în faţa dragostei”? -, a făcut dramaturgie care a depăşit, ca model estetic, scrierile din breaslă. A incizat şi epigrame cu un vârf ascuţit de iridiu neegalat de nimeni. Scrierile sale au în subsidiar o mare cultură, inclusiv o mare cultură a limbii, ceea ce le fac deosebite ca expresie pură, românească.” (Eugen Lungu)
Reamintim că Salonul Internațional de Carte a început luni, 31 august, de Ziua Limbii Române și va dura până pe data de 3 septembrie, ora 18:00. Salonul se desfășoară în incinta Bibliotecii Naționale a Moldovei, situată pe strada 31 August 1898, nr. 78-A.