„Era o zi senină și friguroasă de aprilie, iar ceasurile băteau ora treisprezece” – așa începe romanul care ne transpune într-o realitate imaginară a anului 1984. George Orwell îl scria în 1948 și descria modul în care ar putea funcționa peste mai mult de 30 de ani o societate condusă de un regim totalitar, ce abolește orice logică și răstoarnă orice valoare.
Romanul a fost interzis în 1950 de Uniunea Sovietică, Stalin interpretând cartea drept o satiră la adresa regimului său. Abia din 1990 volumul a fost republicat în Rusia. Şi Statele Unite şi Marea Britanie au fost pe punctul de a interzice cartea în anii ’60.
Deși acțiunea s-ar petrece în 1984, ușor veți descoperi că temele abordate aici sunt actuale și acum. Acțiunea se centrează în jurul personajului principal Winston Smith, care trăiește într-o țară supusă total controlului Partidului și Fratelui cel Mare. Sentimente, gânduri, acțiuni – toate sunt controlate de către agenții Poliției Gândirii prin intermediul ecranelor televizate ce sunt amplasate peste tot, ecrane care văd și aud tot și care nu pot fi oprite niciodată.
Și fiindcă 1984 este romanul care se citește cu creionul în mână, iată câteva idei selectate de noi:
1. In moments of crisis one is never fighting against an external enemy, but always against one’s own body.
În momente de criză, o persoană nu luptă contra unui inamic extern, dar mereu luptă împotriva propriei sale ființe.
2. If you kept de small rules you could break the big ones.
Dacă ai respectat regulile mici, poți să le încalci pe cele mai mari.
3. In this game that we’re playing, we can’t win. Some kinds of failure are better than other kinds, that’s all.
În acest joc pe care-l jucăm nu putem câștiga. Unele eșecuri sunt mai bune decât altele, asta e tot.
4. Inefficient nations were always conquered sooner or later, and the struggle for efficiency was inimical to illusions.
Națiunile ineficiente au fost mereu cucerite mai devreme sau mai târziu și lupta pentru eficiență este potrivnică iluziilor.
5. The essential act of war is destruction, not ncessarily of human lives, but of the products of human labour. War is a way of shattering to pieces, or pouring into the stratosphere, or sinking in the depths of the sea, materials which might otherwise be used to make the masses to comfortable, and hence, in the long run, too intelligent.
Esența unui război este distrugerea, și nu neapărat cea a vieților umane, dar a rezultatelor muncii oamenilor. Războiul este calea prin care se distrug în bucăți, se dispersează în aer sau se îneacă la fundul mării lucruri ce i-ar face pe oameni să se simtă confortabil și prin urmare să devină prea inteligenți.
6. The best books are those that tell you what you kow already.
Cele mai bune cărți sunt acelea care îți spun ceea ce deja știi.
7. And the people under the sky were also very much the same – everywhere, all over the world, hundreds of thousands of millions of people just like this, people ignorant of one another’s existence, held apart by walls of hatred and lies, and yet almost exactly the same – people who had never learned to think but who were storing up in their hearts and bellies and muscles the power that would one day overturn the world.
Și oamenii care sunt sub același cer sunt la fel peste tot – în întreaga lume, sute de mii de milioane de oameni la fel. Oameni care nu știu unii de existența altora, despărțiți de ziduri de ură și minciună, oameni care nu au învățat să gândească, dar care păstrează în inimile, în pântecele și în mușchii lor, puterea care într-o zi va răsturna lumea.
8. Never, for any reason on earth, could you wish for an increase of pain. Of pain you could wish only one thing: that it should stop. Nothing in the world was so bad as physical pain. In the face of pain there are no heroes, no heroes.
Niciodată, pentru nici un motiv nu ți-ai dori ca durerea pe care o simți să crească. Tot ce ți-ai putea dori e ca ea să se oprească. Nimic nu e mai rău decât durerea fizică. În fața ei nu sunt eroi.
10. Freedom is the freedom to say that two plus two makes four.
Libertatea este libertatea de a spune că doi plus doi fac patru.
11. You believe that reality is something objective, external, existing in its own right. You also believe that the nature of reality is self-evident. When you delude yourself into thinking that you see something, you assume that everyone else sees the same thing as you. But I tell you, Winston, that reality is not external. Reality exists in the human mind, and nowhere else.
Tu crezi că realitatea este ceva obiectiv, exterior, care există de la sine. Tu crezi că natura realității este evidentă. Când te gândești că vezi ceva, presupui că toți din jurul tău văd la fel. Dar îți spun, Winston, realitatea nu este externă. Realitatea există doar în mintea omului, și nicăieri în altă parte.
12. Perhaps one did not want to be loved so much as to be understood.
Poate cineva nu-și dorește atât de mult să fie iubit, pe cât își dorește să fie înțeles.
13. If you want to keep a secret you must also hide it from yourself.
Dacă vrei să păstrezi un secret, trebuie să-l ascunzi chiar și de tine.
14. All you care is about yourself.
Tot ceea de ce îți pasă ești tu.