Denis Malendra despre cum programele precum Erasmus+ te fac să te simți ambasadorul țării tale

Denis Malendra a absolvit Facultatea Finanțe din cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei, ulterior obținând titlul de Master în Drept la Facultatea Economie Generală și Drept din cadrul aceleiași instituții. Împreună cu un grup de tineri din țară, în anul 2014, Denis Malendra a participat în cadrul Erasmus+: Tineret în Acțiune, un program care susţine activităţile de învăţare non-formală, producând o schimbare prin acţiunea tinerilor şi a celor care lucrează cu ei, la nivel de atitudine şi mentalitate. Acesta este, nu în ultimul rând, un program care poate determina schimbarea în bine la nivelul comunităţilor locale, naţionale şi europene. Despre experiența cursurilor care s-au desfășurat în Armenia și Georgia, în interviul realizat de echipa #diez.

# Cum te-ai decis să aplici la programul Erasmus+?

Prima ocazie de a participa în cadrul unui proiect internațional mi-a fost oferită după anul II de facultate. Am fost recomandat de decanatul facultății, dar, din anumite motive, nu am reușit să particip, am pierdut doar timpul în așteptarea răspunsului. După această experiență, nu mai credeam că îmi voi putea realiza visul de a participa în cadrul unui proiect la nivel internațional, până nu am văzut un anunț pe civic.md, care propunea un curs de pregătire în Armenia cu tematica „Transformarea conflictului în parteneriat”. Am studiat cu atenție anunțul și, pentru că era ceva nou pentru mine, am hotărât să aplic. Cel mai mult mi-a plăcut că selecția a fost făcută de organizatorii din Armenia. După ce am aplicat, am început să citesc mai detaliat despre Erasmus+: Tineret în acțiune.

# Ce facilități ai avut ca participant în cadrul programului Erasmus+ ?

Fiecare participant în cadrul programului Erasmus+: Tineret în Acțiune beneficia de o rambursare a 70% din costul biletului de avion. Începând cu 1 ianuarie 2015, rambursarea s-a schimbat. Conform calculatorului Erasmus+, pe fiecare o mie de kilometri de la orașul din care vine participantul și până la orașul în care are loc proiectul, se rambursează 100 de euro.

# Care au fost primele tale impresii despre cultura și sistemul de învățământ din Armenia și Georgia?

Armenia și Georgia, fiind țări din fosta URSS, au câte ceva în comun cu țara noastră, dar în general, cultura țărilor din Caucaz este una foarte interesantă, specifică și fină. Se pune accentul pe educația copiilor în familie, ei considerând că familia este baza tuturor lucrurilor. Georgienii au tradiții asemănătoare cu cele din țara noastră. La masă era prezentă o persoană specială care zicea toasturi. Vinul se bea dintr-un corn de ceramica, iar când se transmitea cuvântarea altei persoane, se spune așa: „alaverde (și numele persoanei)”. La fel ca și la moldoveni, al treilea toast este pentru cei care deja nu mai sunt în viață. Persoanele din Europa erau de-a dreptul impresionate, deoarece ei nu practică așa ceva.

# Care sunt cele mai mari probleme în sistemul de învățământ de la noi în comparație cu cel de peste hotare?

Cred că cea mai mare problemă a sistemului de învățământ autohton e insuficiența de cadre didactice competente, dar și tarifele la contractele de studii universitare sunt destul de mari. Calitatea serviciilor prestate nu corespunde cu prețul contractului. Cu toate că profesorii sunt diferiți, pot număra pe degete profesorii care într-adevăr inspiră studenții și care sunt dedicați meseriei lor.

# Cum ai caracteriza experiența trăită peste hotare?

Din păcate, nu am fost pe un termen lung, dar totuși a fost ceva neobișnuit și interesant. Pentru prima dată am participat la astfel de proiecte, fiecare dintre ele aducând-mi ceva nou. Experiențele de acest gen întotdeauna te marchează pozitiv, făcându-te să gândești altfel. În cadrul acestor proiecte, participanții își prezintă țara din care vin. Organizatorii oferă spațiu de creativitate pentru fiecare delegație, se acceptă prezentarea tradițiilor, relatarea faptelor istorice, mâncarea tradițională/băuturile și tot ce consideră participanții că e interesant de știut. Când am fost în Armenia și Georgia, am dăruit tuturor participanților câte un Mărțișor – simbol al primăverii, specific spațiului mioritic.

# Care au fost cele mai dificile momente în perioada aflării tale peste hotare?

Cred că despărțirea de colegi în momentul întoarcerii acasă. Mi-am făcut prieteni din Italia, Germania, Turcia, Polonia, Armenia, Georgia, Croația, Lituania, cu toți reușind să comunic și să mă înțeleg bine. Cu majoritatea din ei, chiar mențin legătura și în prezent.

# Care au fost costurile tale și cum te-ai descurcat financiar?

Toate cheltuielile de cazare și mâncare au fost suportate de către organizatori. Inițial, participanții trebuiau să achite integral costul biletului de avion, iar ulterior se rambursa 70% din sumă, ceea ce înseamnă că am achitat doar 30%. Vorbind despre cheltuieli personale, nu au fost foarte mari, doar pentru suvenire și cadouri simbolice pentru persoanele apropiate.

# Cum îți petreceai timpul liber?

Împreună cu participanții, mergeam la plimbări și excursii. În Armenia am vizitat câteva biserici și cea mai veche mănăstire construită în anul 301. Am rămas impresionat de arhitectura specifică a locașurilor sfinte. În Georgia am vizitat Batumi, un oraș excepțional, plin de contraste, situat pe malul Mării Negre și la o distanță de circa 300 km de hotarul cu Turcia. Erevanul (capitala Armeniei) și Tbilisi (capitala Georgiei) sunt două orașe foarte frumoase, care merită vizitate.

# Cât de mult te-a ajutat pe plan personal și profesional experiența Erasmus+ ?

Bineînțeles că aceste proiecte te marchează semnificativ, în special în plan personal. Cunoștințe noi, oameni din diferite țări, cu diferite culturi. Există o zicală: „Cu cât mai mult dai, cu atât mai mult primești”. Dacă ții cont de aceasta pe perioada proiectelor, te vei simți perfect și vei primi o satisfacție și experiență la maxim.

# Ce planuri ai pentru viitor și în ce domenii dorești să activezi?

Deja de doi ani activez în sectorul bancar autohton și-mi place foarte mult ceea ce fac. Desigur că am planuri mari pe viitor, dar știu sigur că mereu îmi va fi aproape de suflet sectorul bancar. Aș mai vrea să aplic la alte proiecte, chiar în curând voi merge din nou în capitala Armeniei, Erevan, ca partener de proiect și ca trainer.

# Ce sfaturi ai pentru tinerii din Moldova care-și doresc să studieze peste hotare?

Trebuie să recunoaștem că dorință au mulți, dar nu toți au posibilitate. Sigur că merită de încercat, mai ales ceea ce ține de instruirea non-formală, e ceva nou și interesant. Eu aș sfătui tinerii din Moldova să aplice atât la studii peste hotare, cât și să participe în cadrul acestor proiecte. Învățarea non-formală este interactivă și acționează pozitiv asupra dezvoltării spiritului de echipă, abilităților de a conduce, cât și aptitudinilor interpersonale. Pe lângă faptul că înveți ceva nou, mai vezi și alte țări, întâlnești oameni noi, faci schimb de experiențe, vezi cum gândesc alte persoane. Totodată, te poți simți ambasadorul țării tale, promovând buna imagine a acesteia.

Angelina Mașcauțan