Conacul Manuc Bei din raionul Hâncești se află în plin proces de restaurare. O etapă importantă este crearea blazonului, de care este responsabilă o echipă din care face parte și Radu Trifan. Acesta a relatat despre cum se creează identitatea vizuală a conacului.
Echipa a început cu crearea blazonului, după care urmează partea de „visual identity”, pagina web, o aplicație pentru telefoanele mobile Android și iOS, care va servi ca ghid interactiv pe teritoriul complexului și panourile informaționale.
Radu Trifan a relatat: „Asa s-a întâmplat (datorită efortului lui Geo care s-a apucat de vreun an de cercetat întrebarea) că suntem și noi implicați într-o mică parte din acest mare proiect. Am fost împreună cu echipa la Hâncești pentru a obține cât mai multe informații”.
În această primă călătorie au încercat să răscolească prin arhive blazonul familiei. „Manuc, pe vremea respectivă, o ducea, se vede că, nu rău cu brandingul și identitatea vizuală. Avea omul stema familiei, avea inel, pecete și multe alte obiecte personalizate. Până și pungile pentru bani aveau ornamente deosebite.”
Primul pas pe care l-au făcut pentru a începe restabilirea blazonului a fost discuția cu domnul Eduard, dirigintele de șantier care a pus la dispoziție toată informația pe care o deținea, spunând că au fost descoperite câteva bucăți din blazonul original îngropate, de care sculptorul ține cont.
Printre cercetările care au urmat, deja întorși la Chișinău, a fost descoperirea blazonului pe piatra funerară a mormântului lui Manuc Bei, care se află la biserica Armenească din Chișinău. Văzute în diverse surse în proporții diferite, sarcina echipei este ca leul, copacul, steaua și semiluna să fie realizate dintr-un număr minim de linii care ar aminti de aceste elemente fără a lăsa loc de interpretare chiar și la dimensiuni mici.
„Proximitatea elementelor e importantă”, a zis Radu. „Nu trebuie să avem elemente care ar fi mai aproape unul de altul decât grosimea conturului liniei. Trebuie ca toate să aibă un spațiu în jur pentru a respira și a fi ușor identificabile ca elemente aparte și nu confundate ca un tot întreg în combinație cu altele.” Un element important și dificil de realizat a fost reprezentarea grafică a leului.
Iată care este formula proporțiilor optime pentru blazon: „Centrăm steaua peste vârful cozii și o punem la aproximativ aceeași distanță de copac și de coadă, cât e și de la stea până la margine, și până la coadă, și de la copac la margine și așa mai departe”. Apoi, i-au dat culoare pentru ca să apară senzația de planuri și spațiu.
Sculptorul Ștefan Pavlov a fost responsabil de crearea blazonului care este mai mare decât un om în înălțime.
În atelierul său au fost observate și cele două elemente găsite în timpul săpăturilor – o bucată din stea și o bucată din draperia din dreapta. Steaua avea șase colțuri și draperia era ondulată.
„Am scris toate astea pentru a-ți trezi interesul față de ce a fost la noi în țară. Și nu cu mult timp în urmă. Ai ce vedea și în Moldova, trebuie doar să vrei”, a conchis Radu Trifan.
Echipa va reveni cu noi detalii despre proiect odată cu obținerea unor noi progrese. Între timp, să descoperim câteva fapte istorice despre Manuc Bei, numele său armenesc fiind Emanuel Marzaian:
Născut în anul 1769 în orașul Rusciuc (pe atunci în Imperiul Otoman, astăzi orașul Ruse din Bulgaria) și decedat la 20 iunie 1817, a fost un negustor și diplomat armean, proprietar de han de la începutul secolului al XIX-lea.
Tatăl său, negustor și el, a fost jefuit de toată averea sa de persani și a fugit în Ruse. Manuc, la vârsta de 12 ani, este trimis la studii la Iași pentru a învăța meserie de la un negustor armean. Pe timpurile de atunci, era cea mai bogată persoană din Balcani. Primește titlul de Bei (prinț) al Moldovei pe timpul sultanului Mahmud al II-lea. Printre numeroasele moșii ale sale se numără și conacul de la Hâncești.