Vineri, 26 iunie, echipa #diez a publicat o informație despre campania lansată de magg.com – #StopManCriminate. Am vrut să vedem dacă această campanie pune accentele corecte, astfel am discutat cu Polina Ceastuhina, reprezentanta grupului de feministe din Moldova.
Cum ar trebui să percepem campaniile ce militează pentru egalitate de gen, potrivit Polinei Ceastuhina
O campanie recentă sub denumirea #StopManCriminate, adică să Nu Discriminăm Bărbații, are scopul de a verbaliza problemele bărbaților și discriminarea căreia aceștia sunt subjugați ca subiecți de gen masculin. Scopul fiind, de asemenea, un răspuns feministelor și femeilor care militează pentru egalitate de gen.
Din păcate, această campanie împreună cu imaginile care vizualizează așa zisele probleme ale bărbaților este una superficială, care nu analizează critic fenomenele sociale și cum acestea s-au format structural pe parcursul istoriei și schimbărilor politice, economice și culturale.
Pentru a înțelege problematica acestei campanii, este important de a realiza că feminismul nu neagă că bărbații sunt discriminați sau suferă de discriminarea pe bază de gen, sau că suferă pe urma unor norme rigide de gen existente în societate. Scopul feminismului este de a elimina discriminarea pe bază de identitate de gen, indiferent de sex, orientare sexuală, etnie, statut social, abilități fizice etc.
Mai mult ca atât, feminismul are ca scop să ofere voce persoanelor marginalizate precum și infrastructuri de comunicare prin care grupuri de persoane marginalizate să fie auzite. Într-adevăr, problemele bărbaților heterosexuali sunt mai puțin abordate în feminism și aceasta poate fi explicat prin istorie. Deci, istoric vorbind, bărbații albi, heterosexuali, cu statut social mediu sau înalt, cu educație superioară au fost înaintașii istoriei și multor dezvoltări importante care au avut loc la nivel global, regional și local în toată lumea, cu mici excepții. Ca rezultat, acest grup de bărbați este considerat unul privilegiat, pentru că, istoric, grupul dat nu a avut de suferit sclavia, ca în cazul oamenilor de culoare, opresare legală și socială – în cazul femeilor, violență și denigrare – în cazul persoanelor LGBT etc. Feminismul a stat la baza multor schimbări în ceea ce ține de egalitate de gen. Fiind cel mai mare grup opresat, femeile au inițiat această mișcare cu vreo 120-150 ani în urmă. Astfel și avem denumirea de feminism, pentru că, din punct de vedere istoric, această mișcare socială și politică pornește dintr-un loc plin de relații cu putere asimetrică, în care grupul de femei este afectat și opresat.
Cu timpul, feminismul a început să militeze pentru alte grupuri marginalizate. Astfel, în prezent feminismul tinde să analizeze problemele sociale cu ajutorul intersecționalității, adică se iau în considerație alte dimensiuni de identitate pe lângă sex, și anume orientare sexuală, etnie, statut social, abilități fizice etc. Mai mult ca atât, vocea bărbaților a fost extrem de importantă pentru feminism, la nivel politic, social și cultural.
Revenind la campania în cauză, aceasta nu face mai mult decât să inverseze cele militate de femei și să le poziționeze ca fiind discriminare împotriva bărbaților, fără a acoperi, de fapt, problemele cu care se confruntă bărbații, ca rezultat al normelor și stereotipurilor de gen impuse de societate și cultură, cum ar fi în mod obligatoriu de a servi armata, discriminare din partea structurilor de asigurare socială, pierderea tutelei asupra copilului/copiilor în caz de divorț etc.
Mai jos, am încercat într-un mod succint să elucidez, prin prisma feministă, de ce declarațiile date, de fapt, nu au sens.
I don’t have to hold a door, to hold bags and give a seat
Această așteptare de ajutor provine din ideea că femeile sunt sexul slab și că bărbații ar trebui să le ajute. În ultimii zeci de ani, prin performanța lor la jocurile olimpice, mii de maratoane și semi-maratoane și altele, femeile au demonstrat că au la fel de multă capacitate și rezistență fizică ca și bărbații. Ca o concluzie, fiind bărbat într-adevăr nu e nevoie să ajuți femeile doar pentru că sunt femei, pentru că, de fapt, sunt capabile să-și ducă gențile de sine stătător. Însă, indiferent dacă ești femeie sau bărbat, ar trebui să ajuți pe cei și cele care nu au aceeași putere fizică sau să ții ușa dacă acestea/aceștia au pachete de la magazin în ambele mâini.
I don’t get Free Drinks, Free Entry, Sympathy
O declarație care provine de la două idei: femeile au venit mai mic decât bărbații și femeile se află în club/bar/loc public de agrement pentru plăcerea și distracția bărbaților. Acesta este rezultatul unei societăți și culturi sexiste, la care contribuie societatea în ansamblu, cât și fiecare individ în parte. Feminismul este o mișcare socială și politică care vorbește despre ce stă la baza sexismului și luptă împotriva acestuia.
Let’s talk sex: if I want sex I’m desperate, If you want sex it’s sexual liberated(sic), If we want sex then it has to be at your terms.
Haideți să vorbim despre sex și să nu uităm că sexul care are loc fără acordul ambelor persoane implicate se numește viol. Deci, momentul în care o femeie sau un bărbat nu sunt confortabili cu o anumită poziție, un anumit rol sexual, anumită intensitate, anumite cuvinte rostite în timpul actului sexual, el sau ea au dreptul să zică „nu”. Mai mult ca atât, el sau ea au dreptul să spună „nu” sexului fie cu partenerii de lungă durată, fie cu partenerii ocazionali.
Această declarație vine dintr-o poziție asociată cu dreptul bărbatului asupra organelor reproductive ale femeii, care s-a format istoric prin căsătoriile aranjate și forțate, în care de la femei se așteptă să fie îndeplinit rolul de obiect sexual, mamă și gospodină.
În final, această declarație face abstracție la faptul că nu toți bărbații sunt heterosexuali.
Short men don’t have heels, ugly men don’t have makeup, stupid men can’t be blonde.
Sunt bărbați care poartă încălțăminte pe toc, makeup și își vopsesc părul, însă în multe cazuri ei sunt batjocoriți de societate pentru că această imagine îi emasculează. Din păcate, lumea este binară și extrem de rigidă: femeile trebuie să fie feminine, iar bărbații masculini. Femeile sunt bombardate în fiecare zi de către media, industriile fashion și de agrement despre feminitate. Bărbații la fel sunt afectați de către imagini de masculinitate care sunt promovate prin industriile menționate mai sus. Pe când femeile învață feminitate prin makeup, hair dye, anumit tip de încălțăminte, există alte instrumente care sculptează bărbații în imaginea ideală de masculinitate (doar amintiți-vă de publicitatea Calvin Klein anului 1992). Feminismul luptă pentru a lărgi conceptele și imaginile de masculinități și feminități, precum și a minimiza rigiditatea acestora. Feminismul luptă pentru a oferi libertate femeilor și bărbaților să-și decidă feminitatea și masculinitatea, fără a fi stigmatizați în cazul în care acestea nu se conformează sexului biologic.
Concluzie
În final, aș dori ca discuțiile despre egalitate de gen să fie unele informate, analizate critic și nu ghidate de o reticență față de cuvântul „Feminism”, care poate fi explicată doar prin lipsă de informare și educație la subiect. Aș dori ca fiecare din noi să înceapă să provoace normele de gen și să accepte faptul că, indiferent de identitate, fiecare om, fie născut ca bărbat sau femeie, are dreptul să-și trăiască viața în demnitate și așa cum o dorește.
Puteți participa la discuții despre feminism pe grupul de Facebook: Feminism Moldova
