Andriy Pavlovych, coordonator SALTO EECA: „Sper că Moldova își va valorifica pe deplin capacitățile de cooperare cu UE”

În acest context, echipa #diez a discutat cu o persoană importantă care promovează valorile de cooperare dintre plaiul moldav și țările membre ale UE. „Sunt Andriy Pavlovych, coordonatorul centrului de resurse SALTO YOUTH pe Europa de Est și Caucaz care se află în Polonia, stabilit de Comisia Europeană și Guvernul polonez. Prin această organizație asigurăm suport în parteneriatele de cooperare internaționale dintre membrii Uniunii Europene, țările din Parteneriatul Est-European și Rusia. Moldova este una din țările membre ale Parteneriatului Est-European, iar atunci când vorbim despre posibilități pentru ea, putem discuta despre programul Erasmus+. SALTO informează tinerii din republică despre oportunitățile din cadrul acestui program”, povestește Andriy.

El atenționează că tinerii trebuie să cunoască că Erasmus+ nu ține doar de învățământul formal, dar și cel neformal. „Ultimul este un tip specific de educație, destinat ONG-urilor, tinerilor care nu au în spate o facultate sau o școală. De asemenea, programul include serviciul de voluntariat european, cunoscut sub abrevierea EVS, schimburile interculturale și alte tipuri de mobilitate pentru tinerii lucrători. Bineînțeles că SALTO promovează și alte tipuri de programe, cum ar fi Consiliul European al Tinerilor, însă sarcina principală a organizației este de a asigura o cooperare dintre Moldova și țările UE cu ajutorul programului Erasmus+.”

„Specificitatea Moldovei, sau mai bine zis a tinerilor din țară, este că aceștia sunt dominați mai mult de organizații ce sunt stabilite în capitală. Iată de ce sunt organizate anumite workshopuri informaționale în alte regiuni ale țării, precum ar fi cele deja organizate în Cahul și Bălți. Scopul acestora a fost de a atrage regiunile și de la îndemna să fie mai active. Moldova este foarte aproape de UE, aici se vorbește o limbă care deja este una oficială în cadrul Uniunii, dar totuși rămânem a fi surprinși de faptul că doar Chișinăul este foarte activ la capitolul răspândirea programelor, iar restul regiunilor rămân a fi intacte”, spune Andriy.

Programul are un plan aplicabil pentru șapte ani, acum aflându-ne în derularea anului doi. În acești ani, fiecare organizație poate să invite parteneri de cooperare. „Diferitele tehnici de pe internet îi permite Moldovei să cunoască o mulțime de organizații și să stabilească parteneriate de valoare pentru tineri.”

„Moldova este o țară extrem de activă și atractivă. Când vorbim despre EVS, sunt o mulțime de voluntari internaționali găzduiți în țară. În plus, o mulțime de tineri locali sunt motivați să plece peste hotare. Datorită faptului că anul trecut a fost rezolvată problema prezenței vizei prin aprobarea pașaportului biometric, tinerii acum pot călători mai liber în UE și pot participa la diferite schimburi interculturale. În acest context, menționez că una din prioritățile programului este de a atrage tinerii din zonele rurale, tineri care cunosc și beneficiază de mai puține oportunități și au mai puțin acces la informație. Mobilitatea internațională apare drept un subiect abstract pentru ei, iată de ce organizația noastră încearcă să le demonstreze că totul nu este atât de dificil precum pare.”

Grupul țintă pentru programul Erasmus+ sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani. „Tinerii sunt în permanentă mișcare – ei studiază la liceu, apoi vin, de obicei, în capitală pentru a obține studii superioare, apoi apelează la diverse programe sau călătoresc. Mobilitatea este un fenomen normal care descrie orice țară din UE.”

„Pentru a lupta cu fenomenul plecării definitive din țară, în opinia mea, trebuie în primul rând să-ți descoperi propria identitate”, accentuează Andriy. „Trebuie să-ți cunoști unicitatea. În ceea ce privește Moldova, unicitatea sa este descoperită prin elementul ecologic – fondul rural, multitudinea de peisaje atractive. Apropo, subiectul ecologic este foarte la modă în Europa. Să fii eco este foarte cool. Iată de ce consider că trebuie dezvoltate mai multe tehnici de a spori atractivitatea țării în contextul ecologic, astfel încât oamenii din interior și din afară să dorească să facă agroturism, ecoturism. Moldova dispune de resurse bune pentru a fi promovată. Cetățenii sunt critici față de țara unde ei locuiesc, iar această problemă este caracteristică mai tuturor. Critica umană este caracteristică nu doar moldovenilor.”

În ceea ce privește tinerii din Transnistria, Andriy menționează că UE nu o recunoaște drept o țară aparte. „În cadrul programului pot participa tinerii și organizațiile care au neapărat reședință în Republica Moldova sau pașaport moldovenesc. Transnistrenii sunt unici în felul său, pentru că pot avea pașaport dublu. Astfel, am avut participanți la proiecte și de pe cealaltă parte a Nistrului, încercând să evite acest conflict de câțiva ani și să beneficieze de anumite proiecte internaționale europene. De fapt, nimeni nu le interzice cetățenilor să se identifice drept locuitori ai Transnistriei, însă este nevoie de pașaportul moldovenesc pentru a se înscrie în cadrul programelor, iar organizațiile de acolo pot să obțină, de asemenea, parteneriate internaționale, doar că au nevoie să fie înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. O altă nuanță este că în Transnistria nu se află reprezentanți diplomatici ai Uniunii Europene. Astfel, se întâmplă ca voluntari EVS din Transnistria să plece prin intermediul programelor în alte țări, pe când voluntarii EVS din alte regiuni nu pot fi găzduiți acolo din cauza problemelor de securitate. Totuși, programul nostru demonstrează încă o dată că este destinat tinerilor ce beneficiază de mai puține oportunități, adică nu doar tineri ce provin din zonele rurale, dar și tineri cu dizabilități și tineri ce vin din zonele de conflict”, se expune Andriy.

Pe final de discuție, Andriy își exprimă speranța că Moldova își va valorifica pe deplin capacitățile de implicare și cooperare cu UE. „Sper că în câțiva ani nu doar Chișinăul va fi cel mai mare beneficiar de proiecte europene, dar și UTA Găgăuzia și, de ce nu, Transnistria”.