Potrivit unei noi analize a stratului de gheață care acoperă oceanele globale ale lui Enceladus, curenți foarte similari cu cei de Pământ par să curgă pe acolo. Asta ar însemna că oceanele satelitului lui Saturn ar putea să nu fie omogene până la urmă.
Imaginile obținute de sondă din anul 1981 au dezvăluit o mică minge de gheață, presărate cu cratere, fisuri alungite și lanțuri muntoase. Toate aceste trăsături sugerează activitate geologică.
Apoi, în 2010, a fost descoperită o surpriză uriașă. Sonda Cassini a descoperit gheizere de apă lichidă pe Enceladus, dovada că satelitul nu este în totalitate alcătuit din gheață, ci ascunde un ocean lichid și sărat.
:format(jpeg):quality(80)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2021/03/enceladus-satelit-saturn-nasa-wiki_Descopera-1.jpg)
Combinația de apă lichidă și fisuri în gheață i-a ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă modul în care Enceladus funcționează. Pe măsură ce satelitul își desfășoară orbita de 1,37 zile în jurul lui Saturn, forțele gravitaționale se schimbă și alungesc satelitul. Acest stres generează încălzirea internă și activitate geotermală, astfel creând fisuri în gheața de la suprafață.
Nu putem vedea ce se întâmplă în oceanele de pe Enceladus, însă există indicii în gheață
Căldura de la interior păstrează oceanul în stare lichidă, iar aceste iese prin fisuri sub formă de gheizere, care ajung pe suprafață și îngheață. Acea încălzire internă ar genera și curenți oceanici verticali, similari cu cei văzuți pe Terra, care trimit apa caldă la suprafață, acolo unde se răcește înainte să ajungă din nou în subteran.
Enceladus este foarte diferit de Pământ, astfel că nu este clar dacă oceanele sale ar fi similare și în alte moduri cu cele ale planetei noastre. Oceanele Terrei au în medie o adâncime de 3,7 kilometri. Enceladus are o adâncime de cel puțin 30 km și este acoperit de 20 km de gheață, scrie Science Alert.
:format(jpeg):quality(80)/http://descopera.ro/wp-content/uploads/2021/03/enceladus-satelit-saturn-nasa-wiki_Descopera-2.jpg)
„Nu putem vedea ce se întâmplă în acel ocean, însă există indicii în gheață. Știm că gheața este mai subțire la poli decât la ecuator. Mai mult, gheața este extrem de subțire la Polul Sud, acolo unde erup gheizerele satelitului”, spune geofiziciana Ana Lobo de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech). Analizele sugerează că ceva mult mai complex are loc în oceanul din subteran.
Nu este clar nici dacă există viață pe Enceladus. Satelitul lui Saturn este foarte departe de Soare. Totuși, având în vedere încălzirea geotermală internă, Enceladus ar putea avea rețele de hrană prin chimiosinteză, acestea fiind similare cu cele găsite în jurul gurilor hidrotermale din oceanele adânci și întunecate ale Pământului.
Mai știm și că apele de pe Enceladus sunt sărate. Mostrele de apă colectate de sonda Cassini din gheizere au dezvăluit asta. De asemenea, mai știm și că, pe Terra, curenții oceanici joacă un rol în distribuirea de nutrienți. O cunoaștere mai pe larg a nivelurilor de salinitate și nutrienți ar ajuta la evidențierea regiunilor cele mai locuibile de pe Enceladus.
