(studiu) Moldovenii regretă că nu au fost sârguincioși la lecțiile de Limbi Străine

La oraș și la țară, carte se face în egală măsură

Magenta Consulting a realizat un studiu care a avut drept scop identificarea raportului dintre cei ce sunt astăzi mulțumiți de sine în anii de școală și cei ce s-ar întoarce în trecut, dacă ar avea ocazia, ca să schimbe unele lucruri, consecințele cărora le suportă și astăzi.

Așadar, cercetarea demonstrează că atât dintre moldovenii de la oraș, cât și dintre cei de la sat, doar 22% au învățat bine la toate obiectele și nu au remușcări legate de disciplinele școlare. Pierd, cu diferența de trei puncte procentuale, cele 19% de respondenți care sunt convinși acum că ar fi trebuit în trecut să fie mai străduitori făcând carte. Însă cei mai mulți – 23% – sunt moldovenii cărora le pare rău că nu au fost destul de sârguincioși la lecțiile de limbi străine.

Topul disciplinelor școlare cu regrete

Analiza arată că sunt și moldoveni cărora le pare rău că nu au însușit suficient materia de matematică – 19%, în această categorie se regăsesc cu o pondere mai mare liberi profesioniștii, femeile și locuitorii regiunii de nord a țării. Importanța disciplinei de fizică o constată prea târziu 14% din moldoveni, însă încurajator este faptul că marea majoritate din cei ce înțeleg necesitatea acestui obiect este reprezentată de elevi și studenți.

Cu toate că în anii de liceu ne înnebunește cu memorizarea evenimentelor și a anilor exacți în care s-au întâmplat acestea, istoria se află în topul disciplinelor cu regrete. Așadar, 13% din intervievați au răspuns că și-ar fi dorit să cunoască mai multe despre istorie, care le-a fost predată în anii de școală. Chimiei și limbii și literaturii române le revin, în acest clasament al regretelor, câte 10% de moldoveni cu remușcări. Cei mai mulți moldoveni cărora le pare rău că nu au oferit destulă atenție și importanță materiei de limbă și literatură română au o vârstă cuprinsă între 40 și 50 de ani.

Probabil din cauza unei dotări insuficiente cu calculatoare în școlile din sat, din cele 9% de moldoveni care și-ar dori să cunoască mai bine disciplina de informatică, o bună parte sunt din mediul rural. Obiectele de geografie și biologie au luat câte opt și respectiv șapte puncte procentuale.

Studiul scoate în evidență că atât moldovenii din centru, cât și cei din nord și sud, atât cei mai tineri, cât și cei trecuți de 40 de ani, respondenții cu studii superioare și cei cu educație de bază, cu venituri mici sau mari, majoritatea (peste 70%), de fapt, înțeleg importanța educației și a învățământului abia după ce părăsesc băncile școlare.

Sondajul despre mulțumirile și regretele moldovenilor față de implicarea sa în procesul lor de formare și instruire intelectuală în școli a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion de 641 de persoane. Datele din această cercetare sunt reprezentative la nivel național și au o marjă de eroare de ±3,9% la un interval de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 2 – 10 martie 2015.