Aducem Europa Acasă: Soluții ecologice pentru pungi economice

La nivel mondial, o familie acumulează aproximativ 80 de pungi în numai patru ieşiri la cumpărături. O sacoşă din materiale biodegradabile economiseşte şase pungi pe săptămână, 24 pe lună, 288 pe an şi 22.176 în timpul vieții. Pungile de plastic nu sunt însă atât de inofensive precum par și nici nu ne cresc speranța de viață. Mai ales că, la noi, acestea sunt aruncate cu deșeurile menajere și transportate la gunoiști, deseori stau aruncate pe stradă sau în parcuri, plutesc pe cursurile de râu și chiar împiedică copacii să respire.

Republica Moldova nu are o strategie națională de reducere a consumului de pungi, așa cum au deja multe state europene. În lipsa acesteia și a altor reglementări legislative, organizațiile societății civile încearcă să găsească soluții pentru un mediu mai curat. Una dintre inițiativele care optează pentru un mod ecologic de consum este proiectul „EcoBag Moldova”, implementat de ONG-ul „EcoVisio”. Scopul acestuia este de a reduce cantitatea pungilor de plastic și de a promova consumul responsabil și activismul civic în Moldova.

Recent, reprezentanții „EcoVisio” au inițiat, cu administrația publică centrală de mediu, un dialog prin care să identifice soluții viabile pentru reducerea folosirii pungilor din plastic la nivel de consumator individual, dar şi de mediu de afaceri. În urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că problema poate fi rezolvată, dacă se va acționa pe mai multe paliere: realizarea Strategiei de gestionare a deşeurilor pentru anii 2013 – 2027, aprobarea Legii privind deşeurile şi a Reglementărilor tehnice referitoare la ambalaj, desfășurarea, în rândul consumatorilor, a unor campanii informaționale privind efectele negative ale pungilor de plastic, dotarea supermarketurilor cu „case verzi”, ce vor îndemna cumpărătorii să renunțe la pungile gratuite și, în definitiv, stabilirea unei taxe pentru pungile de plastic, banii fiind transferați la Fondul Ecologic Național, iar de acolo – pentru retehnologizarea agenților economici producători de pungi din plastic, care încep să producă pungi biodegradabile.

Mai puține pungi de plastic în Europa, până în 2019

Conform Eurostat, pungile de plastic de unică folosință reprezintă 92,5% din cele 95,5 miliarde de pungi, folosite în UE în 2010. Pentru a stopa acest fenomen, în primăvara anului trecut, Parlamentul European a adoptat o directivă prin care statele membre sunt obligate să reducă substanțial utilizarea pungilor de plastic în următorii ani. Țările UE vor trebui să reducă utilizarea pungilor de plastic obișnuite, care sunt cele mai poluante, cu cel puțin 80% până în 2019. Măsurile luate ar putea însemna taxarea suplimentară pentru cei care aleg să își transporte cumpărăturile în pungi de plastic sau chiar interzicerea acestora.

Irlanda: pungile de plastic, suprataxate din 2002

Este prima țară din lume care a introdus suprataxarea. Atunci, o pungă de plastic costa 15 eurocenți. Introducerea taxei PlasTax a contribuit la o scădere cu 90% pe an a consumului de pungi, de la 1,2 miliarde la 230 milioane, iar numărul pungilor de plastic pe cap de locuitor a scăzut de la 328 la 21! Din banii obținuți, au fost colectați 9,6 milioane USD în primul an, care au fost direcționați către un fond de mediu. Demersul a fost avantajos și pentru producători și distribuitori, care nu au mai oferit gratuit pungi de plastic, ci le-au vândut pe cele reutilizabile. Astfel, taxa de 15 eurocenți a încurajat marile magazine să renunțe la pungile de plastic și a motivat oamenii să vină cu propriile pungi la cumpărături.

Potrivit Sistemului Național de Monitorizare a Poluării din Irlanda, atunci când a fost introdusă taxa, pungilor de plastic le revenea 5% din toate deșeurile acumulate. În 2006 această cifră era de 0,5%. Totodată, ca urmare a reducerii producției de pungi, au fost economisiți circa 18.000.000 de litri de petrol. Când, totuşi, numărul pungilor de plastic pe cap de locuitor a reînceput să crească, până la 33, taxa a fost majorată, în iulie 2006 aceasta ajungând la 22 de eurocenți. După introducerea acestei noi măsuri, numărul pungilor pe cap de locuitor a scăzut sub 20… Astăzi, o pungă de plastic în Irlanda costă la fel ca și în 2006 – 22 de eurocenți, iar veniturile din suprataxare merg către un Fond de Mediu.

Franța: plasticul înlocuit cu hârtie fabricată din resturi de mere

Din anul 2016, pungile de plastic de unică folosință non-biodegradabile vor fi interzise în hexagon. Franța devine, astfel, cel de-al doilea stat comunitar care va scoate complet din uz aceste pungi, după ce Italia a introdus măsura în 2011. Până atunci, sunt permise doar pungile biodegradabile. Astăzi, pungile de plastic sunt taxate în supermarketuri de la 2 la 42 de eurocenți, în timp ce în magazinele din Paris ele sunt interzise încă din anul 2007.

Şi unii producători francezi au renunțat complet la pungile de plastic, optând pentru cele biodegradabile. Bunăoară, L’Occitaine, marcă de produse de îngrijire personală, utilizează pungi gratuite din hârtie fabricată din resturi de mere. Şi, chiar dacă Guvernul francez estimează că la nivel național cumpărătorii mai folosesc, în fiecare an, cinci miliarde de pungi de plastic și 12 miliarde de pungi de fructe și legume, numărul pungilor de plastic utilizate în magazinele din Franța a scăzut drastic între 2002 și 2011, de la 10,5 miliarde la 700 de milioane, în urma unui acord la care comercianții au aderat în mod voluntar.

Germania: 50 de cenți pentru o pungă nemțească de plastic

În magazinele din marile orașe ale Germaniei o pungă de plastic costă 50 de eurocenți, motiv din care majoritatea cumpărătorilor preferă să vină cu pungi de acasă. În același timp, magazinele care oferă pungi de plastic trebuie să plătească o taxă de reciclare. Astfel, 98% din toate ambalajele din plastic sunt eliminate în sistemul de reciclare din Germania.

Deşi un german folosește aproximativ 76 de pungi pe an, cu 122 mai puțin decât media europeană de 198 de pungi pe cap de locuitor, problema pungilor de plastic rămâne pe agenda autorităților. Doar că părerile sunt împărțite şi nemții, deocamdată, nu se arată dispuşi să recurgă la măsuri radicale, aşa cum au făcut italienii sau francezii. „Pungile din materiale biodegradabile nu sunt cea mai bună alternativă, ele constând doar din 30% materii prime regenerabile și 70% petrol brut”, a declarat pentru „Deutsche Welle” expertul în mediu Thomas Fischer. Potrivit lui, şi pungile din bioplastic sau cele din materiale, cum ar fi amidonul de porumb, încă mai necesită o cantitate mare de materii prime pentru producția lor. Cea mai bună alternativă este, potrivit expertului, utilizarea pungilor după principiul „din nou și din nou”, cum ar fi, de exemplu, pungile din pânză.

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi AICI.

Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.