În noaptea dinspre 13 spre 14 ianuarie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Sfântul Vasile, iar peste 600.000 de români își aniversează ziua numelui. Conform tradiției ce datează din străbuni, s-au transmis și s-au păstrat numeroase obiceiuri și superstiții.
# În Moldova, în Ajunul lui Sfântul Vasile, se așează 12 coji de ceapă, în care se pune sare. A doua zi se va afla în care lună va ploua și în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, semn de secetă.
# Tot prin părțile Moldovei se spune că, dacă de Sfântul Vasile noaptea este lină și senină, anul va fi bun.
# Fetele nemăritate își fac „punți” din crenguțe de măr pe care atârnă un inel, busuioc, o batistă, o pară argintată și un șir de mărgele, apoi le ascund afară. Dacă a doua zi găsesc punțile cu brumă pe ele, se vor mărita cu un om bogat, dacă nu, vor lua un om sărac.
# Tot în prima zi din an, fetele nemăritate se duc în grajd sau în cotețul porcului, lovesc animalele cu piciorul și spun „anul acesta”, „anul viitor” sau „al doilea an”. Dacă porcul grohăie sau vita se mișcă la prima strigare, atunci fata se va mărita în următoarele luni, iar dacă se mișcă la următoarele strigări, atunci fata se va mărita peste un an sau doi.
# Prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă în ziua de Sfântul Vasile trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir.
# În ziua de Sfântul Vasile varsă vin pe masă, sparge un pahar alb, răstoarnă cutia de chibrituri sau dă de pomană unui om sărac. Se zice că astfel vei avea noroc tot anul. Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stângă.
# Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos tot anul.
# Fă tot posibilul să nu dormi de Sfântul Vasile, altfel rişti să fii leneş tot anul.
# Superstiţiile populare spun că la miezul nopţii e bine să ţii în mână fix ceea ce îţi doreşti cel mai mult în anul ce vine. Pentru prosperitate, ţine bani în mână. Pentru un an de veselie, ţine un pahar de tărie. Vrei dragoste? Atunci ţine în mână un mănunchi de flori de vâsc.
# Potrivit unei alte superstiţii din bătrâni, dacă de Sfântul Vasile noaptea e senină, vei avea un an bun.
# În unele zone, de Sfântul Vasile ţiganii împodobesc un cap de porc cu panglici şi mărgele, iar apoi colindă cu el pe la casele gospodarilor, primind bani şi bucate.
# „Semănatul”, „Plugușorul”, „Plugul cel Mare” și „Vasilica” sunt cele mai importante texte „magice” care se rostesc în prima zi a anului și au o valoare colectivă puternică. Vezi aici versurile urăturilor tradiționale.
# De asemenea, în categoria manifestărilor colective, bazate pe principiile „magiei primei zile”, se integrează și textele ce urează bunăstare fizică și materială a individului: „Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiați sănătate și putere de muncă).
# Pe nemâncate, fiecare om trebuie sa ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
# Și în ceea ce privește vremea, tradiția populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradițiilor, cum e ziua de Anul Nou, așa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credința populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare și dacă pe zăpadă se văd multe steluțe, e semn că anul ce urmează va fi bun și vor fi multe cununii.
Sfântul Vasile a devenit cel mai bogat între oameni la vârsta de 12 ani, moştenind averea familiei. O atenţie deosebită a acordat Sfântul Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate.
Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi. Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică.
În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătirii canonice şi spirituale a preoţilor. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sf. Vasile cel Mare”.
Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani.
În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.
Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.