Anterior, moldovenii au fost calificați drept cei mai aprigi băutori din Europa. Cu toate acestea, nu suntem o națiune de alcoolici.
Compania de consultanță și cercetări în marketing Magenta Consulting a efectuat o cercetare la comanda Organizației Mondiale a Sănătății, pe care au corelat-o cu etapele și tipurile de alcoolism definite de E. Morton Jellinek, renumitul biostatistician și cercetător al alcoolismului de la universitatea Standford. Iată concluziile:
În Moldova se bea „za kompaniu”
În 1960, în cartea sa „The desease concept of alcoholism”, Jellinek a identificat 5 faze ale alcoolismului:
# pre-alcoolism – consumul de alcool este motivat social. Indivizii țin lucrurile sub control și nu sunt nici fizic, nici psihic dependenți. La această etapă, comportamentul lor nu trezește semne de întrebare din partea celor din jur.
# faza prodormală – când consumul e perceput ca escapadă de la tensiunile vieții, de la probleme și inhibiții. Această fază este însoțită de necesitatea de a se îmbăta până la pierderea memoriei, consumul pe ascuns sau mahmureala cronică.
# faza crucială – când individul începe să piardă controlul asupra consumului și prezintă semne de dependență ce se dezvoltă rapid. De această etapă sunt legate scuzele pentru a explica consumul, băutul pentru a deschide ochii dimineața, încercarea de a-și impune reguli de consum, care sunt date uitării după prima doză.
# faza cronică – când consumul devine dependență fizică ieșită de sub control. Individul devine agresiv, îi tremură mâinile, își apără rezervele de băutură, este gata să vândă orice ca să-și asigure doza de alcool, nu îi mai pasă de normele sociale.
Datele statistice colectate de Magenta Consulting, prin intermediul interviurilor față în față pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din întreaga țară, arată că „portretul general” de consum de alcool în Moldova corespunde celui motivat social, care bea la ocazii.
Cât de des consumați alcool?
Desigur, s-au înregistrat și rezultate ce indică asupra fazelor prodormală și crucială, dar în comparație cu 2012, când a fost desfășurat un studiu similar, incidența acestora a scăzut. Astfel:
# Se observă o tendință de scădere a cotei celor care odată ce au început să consume, nu au putut să se oprească (de la 14% în 2012 la 8% în 2014).
# A scăzut cota acelor consumatori, care din cauza consumului de alcool nu au reușit să facă ceva ce se aștepta de la ei în mod normal (de la 18% la 13% în 2014).
# S-a micșorat numărul persoanelor, care, în decursul ultimului an, au simțit necesitatea să bea dimineața pentru a-și reveni după o sesiune de consum exagerat de alcool (de la 19% la 13%).
# A scăzut cota persoanelor, care, în decursul ultimului an, nu au fost capabile să-și amintească ce s-a întâmplat noaptea precedentă (de la 19% la 15%).
# A scăzut cota persoanelor, care au avut cazuri în care ei sau altcineva a fost accidentat în urma consumului de alcool de către intervievați (de la 13% la 5%).
Am devenit mai fericiți?
Cum se explică această scădere? Tot Jellinek a făcut o clasificare a motivelor consumului de alcool. Printre acestea, se numără cele de ordin individual (rușinea,senzația de frică, inferioritate, imposibilitatea de a face față vieții de adult etc), cele de serviciu ( salariu mic, demotivare sau abuz) și de familie (neînțelegeri, certuri, disconfort în cuplu) etc. Să fie faptul că locuitorii din Moldova, care consumă alcool, nu mai au de înfruntat astfel de situații? Consultanții Magenta Consulting consideră că răspunsul stă mai degrabă în perioada și anotimpul în care s-a efectuat cercetarea, ce corespunde accesului mai redus la băuturi etilice. În același timp, ei admit faptul că cifrele ar putea fi mai mari, dacă studiul s-ar fi desfășurat toamna, în perioada culesului strugurilor și a serbărilor (nunți, cumetrii etc).
Consumăm moderat, după normele americane.
Experții din SUA au ajuns la concluzia, că 2 doze zilnice pentru bărbați și 1 pentru femei sunt absolut normale. În cazul moldovenilor, potrivit studiului Magenta Consulting, numărul de porții consumate la o ocazie, deci nu în fiecare zi, a scăzut de la 3 în 2012, la 2,2 în 2014.
În același timp, prezintă interes tipul de băutură consumat. De exemplu, spre deosebire de băuturile tari, care provoacă doar daune sănătății, vinul, mai ales cel roșu, în doze moderate, este considerat benefic pentru sănătate. Astfel explică unii experți, de ce în Franța, unde se consumă multe grăsimi din unt și cașcavaluri, rata bolilor cardiovasculare este redusă. Or, potrivit rezultatelor studiului Magenta Consulting, la moldoveni vinul este cea mai consumată băutură alcoolică – 68% în 2014, ceea ce este cu 10 p.p. mai mult decât în 2012.
Tipurile de băuturi alcoolice consumate cel mai des, %
Într-un final, Jellinek a făcut o clasificare a categoriilor de alcoolism, aplicabile grupurilor de consumatori, inclusiv națiunilor. Astfel, moldovenii s-ar încadra în grupul Beta al alcoolismului – cu incidență mare de cazuri de ciroză și boli cardiovasculare, dar în care indivizii nu sunt dependenți psihic sau fizic de băuturile alcoolice. Beta alcoolismul este cel mai des prezent în culturile în care este răspândit consumul în cantități mari și cu dietă inadecvată, iar Beta alcoolismul nu este calificat drept patologic.
***
Acest studiu a fost realizat pe un eșantion de 1505 de respondenți din mediul rural și urban, pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada martie – aprilie 2014.
