(foto) Chișinăul învăluit de pelerina ceții în fotografiile lui Mihail Kalarashan

Mihail Kalarashan este un fotograf autohton, care și-a început activitatea în anul 2011 și de atunci, fotografia a devenit, pentru el, un mod de viață.

Întrebat de către #diez, Mihail Kalarashan ne-a spus: „Fotografiez Chișinăul, pentru că trăiesc aici. Îmi place să cercetez orașul prin obiectivul aparatului meu foto. Urmăresc schimbările ce au loc în Chișinău și dinamica orașului, anume prin intermediul street-photography. Totuși, din păcate, aceste modificări nu sunt întotdeauna spre bine: panouri de publicitate fără număr, noua arhitectură care nu e mereu reușită – am obosit de toate astea.

Dis-de-dimineață, odată cu trezirea Chișinăului, m-am trezit și eu și am descoperit o ceață densă. Îmi doream de mult timp să fotografiez orașul acoperit de ceață, anume pentru a ascunde imperfecțiunile menționate anterior. Atunci am luat aparatul și am pornit în căutarea cadrelor perfecte.

Pentru mine, ceața nu aduce efect asemănător filmelor de groază. Ba din contra, eu o interpretez diametral opus, pentru că, câmpul vizual se limitează la numai câțiva metri și mă simt foarte confortabil, liniștit și sigur în așa ambianță.

Nu încerc să fac ca fotografiile mele să aibă un anumit efect asupra privitorului. Fotografiind, în primul rând, încerc să simt eu acel efect, deoarece cel care privește, va vedea în orice lucrare, ceva individual și va avea propria sa tălmăcire.

Iubesc Chișinăul și în ploaie, și în soare, și posomorât, ș.a.m.d. Doar că îl iubesc diferit. Ador să fac plimbări prin Centrul vechi, mai jos de strada Mitropolitul Varlaam, pe timp mohorât și ploios. Consider că anume pe așa timp poți sesiza anume acea atmosferă a trecerii vremii. Dar îmi place să petrec timpul și când e senin și soare, în parcurile din capitală, atunci când razele străbat prin frunzele de castan și arțar, căzând pe iarbă, pe drum și pe trecători.

Chișinăul este un oraș foarte frumos, unde avem și centrul vechi, și parcuri minunate, și sectoarele cu blocuri de la 9 la 18 etaje. Nu îmi reușește să redau toate acestea printr-o singură modalitate și, de aceea, dezvolt tema Chișinăului divers: Street-photography – ceea ce văd chiar pe străzile orașului; fotografia peisagistică – orașul de la înălțimea acoperișurilor caselor, dealurilor la răsărit/apus; fotografia naturii Chișinăului – parcuri, lacuri, păduri, ș.a. Urmează încă foarte multă muncă în această direcție, ceea ce mă bucură, cu siguranță.”

Seria fotografiilor poartă denumirea de „Foggy Mood” (din eng.: Dispoziție încețoșată).