(foto) Cartea în cele patru căsuțe își redescoperă valoarea

Căsuțele au fost amenajate în cadrul evenimentului Salonului Internațional de Carte, care se desfășoară în perioada 31 august – 4 septembrie al anului curent. Aceste adăposturi ale cărților sunt denumite: Lecturi „En plein air”, Voluntari. Colectă de cărți, Căsuța bibliofililor și Bibliodoctoreasa.

În acest context, vizitatorii au prilejul să facă schimb de cărți, să doneze unul sau câteva exemplare, să cunoască cele mai rare și valoroase culegeri și să învețe puțin din arta restaurării cărților vechi. Vă prezentăm ce posibilități aveți dacă apelați la aceste căsuțe, în ultima lor zi de activitate – 4 septembrie.

Lecturi „En plein air”

„Căsuța noastră este dotată cu cărți din domeniul istoric, științific, religios și literatură artistică. Avem și câteva cărți în limba rusă. Oricine poate veni aici să aleagă o carte și să o citească în aer liber, pe scaunele amplasate pe iarbă. Admitem și schimbul de cărți, indiferent de ce fel este. În cazul în care persoana nu are o carte pe care să o ofere, suntem dispuși să facem un dar. Ne-au vizitat și copii, și tineri, și maturi. Chiar și câțiva profesori s-au adresat, la fel ca și studenți, ce au căutat cărți pe domeniul pe care se specializează sau îl studiază”, ne-a relatat Elena Zosim, specialist principal în serviciul Lectură publică staționară.

Voluntari. Colectă de cărți

„Noi colectăm cărți pentru bibliotecile publice din localitățile Moldovei, a căror fond de carte este mai limitat decât a celor din Chișinău. Ne-am pus drept scop să contribuim la îmbogățirea acestuia și colectăm cărți pentru a ajunge la cititorul rural. Din literatură artistică, am primit mai mult program școlar, a autorilor români, printre care Liviu Rebreanu și Ion Druță. Planificăm să continuăm activitatea și după finisarea Salonul de Carte și să trecem în incinta Bibliotecii Naționale. La noi au venit să doneze și tineri, și maturi. O domnișoară a mers la expoziția cu vânzare, a achiziționat 17 cărți și le-a donat aici, păstrându-și anonimatul, căci noi însemnăm numele persoanelor, pe care le înscriem ulterior în registru”, ne-a vorbit Valentina Peștereanu, specialist principal în secția Cercetare și dezvoltare în biblioteconomie.

Căsuța bibliofililor

„Căsuța nostră vine să scoată în evidență edițiile bibliofile păstrate în fondurile Bibliotecii Naționale. Pentru a familiariza publicul am realizat un pliant în care am inclus cele mai interesante curiozități: cel mai valoros autograf – al lui Vasile Alecsandri; cartea-medalion, care se atârnă la gât, de 11 mm; cartea-safeu, care în mijloc are o ascunzătoare pentru anumite secrete; cea mai mare carte, cu dimensiunea de peste o jumătate de metru; primul periodic științific european, scris în limba latină, mai târziu în germană; prima carte editată la Chișinău – Liturghia, ce are și autograful Mitropolitului Bănulescu-Bodoni; fragment din manuscris evreiesc; „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, publicată pentru prima dată în germană în 1769; o carte cu copertă sculptată, cu chipul Maicii Domnului, ce conține rugăciuni catolice; o carte o copertă impresionantă, ornamentată cu pietre semi prețioase, precum jadul; două cărți minuscule, una fiind „Герой воины” (Eroul războiului), elaborată cu ocazia celor 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, ce ne desparte cu numai 2 mm de la cea mai mică carte din lume, care a intrat în Cartea recordurilor Guinness, cu dimensiunile de 0.9 x 0.9 mm, iar a noastră – 0.9 x 0.11 mm; cel mai vechi periodic basarabean ce apărea în limba rusă; cel mai vechi manual de istorie în limba română, editat la Iași, în 1845; cea mai veche carte din 1551, editată la Veneția, în limba greacă, paginile căreia sunt confecționate din in; harta ce demonstrează atestarea Basarabiei, din 1584; cel mai vechi act oficial, care, desfăcut, are lungimea de 3 metri; cea mai voluminoasă carte, cu înălțimea de 20 cm, scrisă timp de 3 ani – o carte slavonă, de cult religios, din 1784”, ne-a informat Veronica Cosovan, șef în serviciul carte veche și rară.

Bibliodoctoreasa

„În cadrul Centrului Tehnic de Conservare și Restaurare a documentelor se organizează seminare pentru persoanele care doresc să studieze această artă. Aici, la căsuța Bibliodoctoreasa oferim informația cum se poate de restaurat o carte în condițiile casnice. Toată lumea însă ia pliante, pentru a veni ulterior la centrul nostru și a observa munca profesionistă. Aici nu a putut fi prezentat tot echipamentul, deoarece este voluminos și prețios. Vizitatorii au fost foarte interesați de acest subiect și unii nici nu știau despre existența noastră. Ne-am dorit să aducem această informație la cititorul de rând. Am prezentat aici o presă obișnuită, care poate fi utilizată de oricine, acasă, ce constă din două plăcuțe și o greutate, între care este plasată cartea ce a fost lipită. Alte rechizite necesare sunt: bisturiul, ciocanul, sula, rigla, creionul, foarfeca și cleștele. Pentru a restaura cărți este nevoie de răbdare, iscusință, vocație, încredere în sine și curaj, pentru a nu avea frica de a distruge un exemplar extrem de rar. Regula de aur este de a păstra originalul și noi nu avem voie să suprapunem nicio literă. Procedeul este mai ușor în cazul cărților moderne, însă în situația cărților vechi, filele sunt foarte fragile, ce trebuiesc întărite și dacă nu știi bine tehnica, poți pierde foaia pentru totdeauna. Bibliotecilor care nu au un atelier de restaurare, le recomand o conservare bună, ce presupune păstrarea cărților în anumite condiții”, a povestit Valentina Granaci, șef secție la centrul Tehnic de Conservare și Restaurare a Documentelor.