Anatol Topală: „Ne gândim să introducem şi examene orale la BAC, dar nu în următorii doi ani”

„Elevii s-au pus cu burta pe carte, deoarece detectoarele de metale şi camerele video i-au descurajat să mai copieze la examene… Absolvenţii au înţeles că singura lor şansă de a susţine bacalaureatul sunt cunoştinţele…”. Sunt câteva dintre concluziile lui Anatol Topală, directorul Agenției de Asigurare a Calității, care susţine că pe viitor nu vor mai fi introduse elemente anti-copiat, în schimb se va atrage mai multă atenţie la selectarea evaluatorilor şi la conţinutul testelor.

– Domnule Topală, în ultimii doi ani, rezultatele de la examenele de bacalaureat reflectă o rată de promovare mult mai mică decât în trecut. Să înțelegem că acesta este efectul măsurilor anti-copiat?

– Bacalaureatul din anii 2013 și 2014 s-a desfășurat în alte condiţii decât sesiunile precedente. Au fost instalate camere de monitorizare video şi s-a diminuat numărul centrelor de BAC, ceea ce a influenţat în mod direct asupra ratei de promovare. Totodată, în anul curent, rata de promovare a scăzut ca urmare a faptului că 22% dintre candidaţi au fost restanţieri. De asemenea, au fost introduse prevederi noi şi în metodologia sesiunii de bacalaureat, astfel încât elevului care fraudează examenul i se anulează toate probele şi el le poate susține din nou doar peste un an… Aceste două măsuri i-au demotivat pe elevi să trişeze şi au făcut ca notele să fie mai obiective.

– Credeţi că aceste măsuri au eliminat fraudarea examenelor?

– În acest an am introdus şi alte mecanisme pentru eliminarea definitivă a copiatului, cum ar fi detectoare de metale pentru depistarea candidaţilor care veneau cu telefoane mobile sau alte dispozitive de transmitere a informaţiei.

– Anul trecut elevii au manifestat o rezistenţă puternică față de măsurile anti-copiat. Cum a fost în sesiunea din această vară?

– Am observat o schimbare de atitudine atât din partea elevilor, cât și din cea a profesorilor şi a membrilor comisiilor de BAC. Elevii au venit fără intenţia de a copia, dovadă și faptul că au fost și mai puține eliminări de la examene. Încă de anul trecut elevii au înţeles că BAC-ul va fi organizat astfel, încât nu va putea fi fraudat, iar singura şansă de a-l susţine este să învețe și să obțină cunoştinţe. Absolvenţii au devenit mai serioşi. Am avut mai multe discuţii cu profesorii, cu şefii de direcţie, care au confirmat că tinerii s-au concentrat pe faptul că trebuie să studieze. Consider că pe viitor, elevii vor conștientiza că ei învață nu pentru nota de la BAC, dar pentru cunoştinţe.

– Ce alte modificări intenționați să introduceţi pe viitor în desfăşurarea examenelor de bacalaureat?

– Majoritatea intervenţiilor vor ține de modalitatea de elaborare a testelor sau de selectarea evaluatorilor. Adică, ne vom axa mai mult pe aspectul calitativ al examenelor. În acest sens ne gândim să introducem și examene orale, dar nu în următorii doi ani. Acest lucru implică mai multă pregătire – la limba străină, bunăoară, trebuie formaţi profesori, pregătit conceptul de evaluare.

– Cum va evolua BAC-ul în următorii ani?

– Este important să eliminăm la maximum fraudele, iar notele să fie cât mai obiective. Până la urmă, BAC-ul este o selecție pe care însă nu toți sunt obligați să o treacă. Experienţa altor ţări arată că rata de promovare e diferită în diferiţi ani şi că doar 60 la sută dintre elevii din treapta liceală se înscriu la sesiunea de bacalaureat. Iar din aceștia, doar jumătate îl susţin. E important ca elevii să înțeleagă că liceul reprezintă o treaptă care îi îndrumează spre o carieră academică, dar că există și alte profesii în care se pot manifesta.

Reamintim că, în sesiunea de bacalaureat 2014 din cei 27.604 de candidați admiși la examene doar 15.478 au promovat examenele sau circa 56 la sută din numărul lor total. Mai multe cifre privind sesiunea de bacalaureat din acest an puteți aici.

Interviul a fost preluat din cel de-al noulea număr al revistei Guvernului „Infogov”.