(infografic) De ce Moldova are nevoie de comerț liber cu UE?

Безымянный
Foto:PC: budgetstories.md

Semnarea Acordului de Asociere cu UE a trezit mari emoții și polemici, în urma cărora au început să circule diferite mituri legate de influența Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător asupra exporturilor moldovenești.

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând circa 48% din exporturi și 45% din importuri. Moldova, pe lângă forță de muncă, exportă în UE textile, îmbrăcăminte, cabluri etc., iar Tiraspolul, în pofida vectorului (geo)politic promovat exportă circa 51% din total (2013) pe piața europeană. Din Vest, Moldova importă în mare parte echipamente, tehnologie și automobile.

Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) presupune mai întâi de toate Bariere Minime și Comerț Maxim. Cu toate acestea, în societatea din Moldova există anumite mituri despre ZLSAC. În continuare vom încerca să le demontăm.

Mitul #1. „Acordul de Asociere va duce la „ruinarea” producătorului autohton”

Demontarea mitului:

#1. Liberalizarea nu va avea loc imediat, ci vor exista perioade de tranziție de 5-10 ani pentru produse agroalimentare sensibile (carne, lapte, fructe, legume);

#2. Acordul prevede măsuri de protejare a producătorului autohton (liberalizarea poate fi oricând suspendată dacă vor fi depistate pierderi pentru unele industrii).

Mitul #2: „Acordul de Asociere cu UE ca duce la „invadarea pieței interne cu mărfuri de proastă calitate importate din UE”

Demontare:

#1. Standardele UE de calitate sunt printre cele mai exigente din lume: protejarea siguranței consumatorilor;

#2. Republica Moldova nu va liberaliza deplin importurile pentru cele mai sensibile produse: carne, produse, lactate, zahăr etc.

Mitul #3: „Accesul producătorilor moldoveni pe piața UE va di restricționat de cote prea mici”

Demontare:

#1. Cotele sunt irelevante pentru că oricum sunt mai mari decât exporturile moldovenești spre UE până acum;

#2. Multe produse (roșii, usturoi, suc și must de poamă) pentru care sunt aplicat cote nici nu au fost exportate până acum în UE;

#3. Cotele sunt flexibile: dacă exportul de anumite produse se apropie de limita maximă, cota poate fi majorată.

Mitul #4: UE va proteja piața internă (prețuri minime de intrare), fapt de va împiedica exportatorii autohtoni

Demontare: Prețurile minime de intrare nu sunt relevante pentru că:

#1. Sunt aplicate pentru un set restrâns de produse care nu au fost exportate până acum în UE: fructe citrice, castraveți, pere, caise, vișine, cireșe;

#2. Companiile exportă la prețuri mai mari decât nivelul minim stabili de legislația comunitară.

Cine va câștiga și cine va pierde în urma liberalizării comerțului?

Vor CÂȘTIGA Consumatorii – datorită produselor de consum mai diverse, mai calitative și la prețuri mai reduse, Producătorii – datorită materiei prime mai ieftine, oportunităților pentru export și investiții și Statul – în urma creșterii veniturilor din impozite și taxe din contul intensificării activității economice.

Vor PIERDE companiile monopoliste și oligopoliste – datorită liberalizării comerțului, care implică reguli egale pentru toți, interesele obscure – datorită creșterii transparenței, demontării barierelor de intrare pe piață, implementării principiilor civilizate de management în întreprinderi și Firmele ineficiente – acele companii care nu vor dori și nu vor putea să se modernizeze, cedând locul celor care vor reuși să investească și să creeze locuri de muncă.

 

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *