Moldovenii susţin integrarea europeană nu pentru soluţii rapide, ci pentru schimbarea treptată, în favoarea ordinii şi a stabilităţii. De asemenea, moldovenii îşi doresc mai întâi realizarea reformelor pe intern, după care aderarea la UE.
Opiniile au fost selectate în cadrul unui studiu, comandat de către Comisia Atlantică Slovacă, privind percepţiile moldovenilor faţă de Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală Euroasiatică (UEV).
Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a menţionat, la prezentarea rezultatelor studiului că, deşi opinia publică despre beneficiile economice imediate, preferinţele şi accesibilitatea pieţei UE şi UEV ar putea fi împărţire, printre respondenţi nu există dubii că colaborarea cu UE oferă o perspectivă de viitor mai stabilă. Direcţia europeană în mod decisiv este privită în prezent ca parte al interesului naţional al Republicii Moldova şi este puternic asociată cu un trai mai bun, transmite IPN.
Deşi moldovenii consideră că în Europa ei sunt percepuţi ca fiind „de mâna a doua”, săraci şi subdezvoltaţi, totodată consideră că sunt importanţi. Respondenţii, de asemenea, cred că pot avea încredere în UE, iar UE are încredere în Moldova.
Potrivit sondajului, moldovenii dau preferinţă unor relaţii mai echilibrate cu vecinii, inclusiv cu Federaţie Rusă, însă niciun respondent nu s-a referit la Uniunea Vamală ca la o prioritate a politicii externe. Moldovenii apreciază Federaţia Rusă drept o piaţă de locuri de muncă, bunuri şi comerţ. Cel mai dorit rezultat pentru Republica Moldova, ar fi, în opinia respondenţilor, un dialog constructiv cu cele două unităţi.
Toţi respondenţii au menţionat că vor să vadă relaţii sănătoase şi echilibrate cu toţi vecinii, mai ales cu Federaţia Rusă şi Ucraina, în acelaşi timp anticipând dezvoltarea unor legături mai strânse cu Europa.
Asociatul superior al Institutului pentru Politici Central Europene, Balázs Jarábik, a menţionat că, potrivit sondajului, ceea ce face UE este corespunde cu priorităţile moldovenilor. Totodată, moldovenii nu pot alege deocamdată între UE şi UEV, dar îşi doresc comunicare şi înţelegere cu ambele uniuni.
Regiunea transnistreană nu mai este considerată un obstacol în calea integrării europene. Respondenţii cred că regiunea transnistreană a dovedit că poate supravieţui independent de Moldova şi mulţi au fost de părerea că guvernarea trebuie „s-o lase să plece”. Redactorul-şef al Kommersant.md, Vladimir Soloviev, a menţionat că nu este mirarea această percepţie, deoarece timp de 22 de ani nimeni nu a făcut nimic pentru soluţionarea conflictului transnistrean.