7 motive de ce e bine să înveți un curs de Integrare Europeană la facultate

une
Foto:Andrei Curăraru crede că un curs de integrare în Universitate ar trebui incluse în curricula tuturor facultăților. PC: Blog Andrei Curăraru

Andrei Curăraru, Consultant Principal la Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova, și lector la ULIM, a publicat pe blogul său 7 motive pentru care ar fi bine să înveți un curs de integrare europeană.

#1. Te face să înțelegi un sistem democratic autentic care funcționează

Mulți dintre cetățenii Republicii Moldova sunt dezamăgiți de haosul pe care îl prezintă democrația în starea ei incipientă. Pe scurt, la început democrația miroase și nu chiar bine. Dar UE e un exemplu destul de bun de o comunitate de state europene democratice care funcționează și, mai mult decât atât, se ajută reciproc. Știu că toți se vor gândi la exemplul Greciei, dar acolo pe timp de criză acută e mai bine decât la noi în timp de ”stabilitate”. Mulți autori self – help recomandă să ai un model, un lider în domeniul pe care ți l-ai ales care să te inspire și să te motiveze. Why not EU?

#2. Înțelegi că deciziile complexe cer proceduri complexe

Nu ne plac birocrații. Ei tergiversează totul și nu ne lasă să ne implementăm ideile. În același timp deciziile care implică cheltuieli de miliarde nu pot fi luate ușor și trebuiesc luate în calcul o serie de opinii.

  • Comitetul Regiunilor – interesele locale și regionale (de exemplu, UTA Găgăuzia);
  • Comitetul Economic și Social – societate civilă și business;
  • Banca Centrală Europeană și Banca Europeană de Investiții – gestionarul monedei Euro și cel al fondurilor europene;
  • Comisia Europeană – Executivul Uniunii;
  • Consiliul UE – reprezentanții statelor membre;
  • Parlamentul European – reprezentantul intereselor popoarelor UE.

Această procedură poate dura și un an, și mai mult, dar toate opiniile sunt luate în calcul și asta este corect.

Procedura Legislativă Ordinară a Uniunii Europene

3. Te ajută să înțelegi încotro mergem

Integrarea europeană a fost declarată panacee de unii politicieni (de regulă, panaceea face mai mult rău decât bine). Alții descriu integrarea europeană drept primul pas spre pauperizare (unde mai săraci?) și la instalarea scuturilor de rachete NATO în Moldova. Ambele ipoteze sunt false. Integrarea europeană are și beneficii și costuri. Și nu prea suntem aproape de criteriile de convergență la Uniunea Economică și Monetară (după curs ați afla și ce e aia 🙂 ) și până la cele de la Copenhaga tot avem mult. NATO și UE sunt două organizații foarte diferite, în care axa puterii este legată de state diferite (SUA – Marea Britanie vs Germania – Franța). La capitolul militar, UE este un bebeluș, care nu se implică decât în misiuni pe care le poate realiza.

Ar fi bine să o înțelegem cu toții.

#4. Cursul de integrare europeană este predat și în limba rusă

Este uimitor cât de mult se schimbă un om informat corect. Recent vorbeam cu niște studenți vorbitori de limba rusă și majoritatea (în afară de doi originari din UTAG) mă întrebau de beneficiile integrării europene și despre regimul liberalizat de vize. Un Guvern care își propune integrarea europeană ca prioritate națională este obligat să aibă și o strategie de comunicare în acest sens. ”Câștigarea minților tinere” are un efect de lungă durată nemaipomenit pe care nu prea are rost să îl explic.

#5. Principiile Europene

Am să mă refer doar la două: subsidiaritatea și proporționalitatea. Subsidiaritatea înseamnă că deciziile trebuiesc luate la cel mai jos nivel posibil. Proporționalitatea semnifică că trebuie să alegem metodele care vor realiza cel mai eficient scopul propus. Aplicarea lor în orice domeniu îl revoluționează. Obama niciodată nu decide ce să mânînce sau cu ce să se îmbrace, el are probleme mai importante de rezolvat. Fiecare trebuie să ia deciziile potrivite și să acționeze cu mijloacele necesare. Ar fi nemaipomenit să o vedem și în Moldova

#6. Puterea unei întrebări

Unul dintre cele mai eficiente mecanisme de control în Uniunea Europeană sunt întrebările deputaților. Ei le acordă public și toți sunt obligați să se prezintă pentru a le răspunde. Inclusiv, Barrosso și, poate, chiar  la teme stânjenitoare. 751 de membri cu dreptul de a acorda întrebări sunt o forță.

#7. Demnitate

În 1999, când unul dintre membrii Comisiei Europene a fost implicat într-un scandal de corupție și exista riscul unei moțiuni de cenzură. Președintele Comisiei Europene, Jacques Santer, a demisionat, împreună cu întreaga Comisiei, stabilind un precedent important în politica europeană. O lecție de demnitate aș spune eu.

Reamintim că studenţii din anul I şi II de la toate cele 10 facultăţi de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) vor studia o nouă disciplină – „Teoria şi practica integrării europene”.

Sursa: Andrei Curăraru

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *