La 10 ianuarie 2014, Transparency International – Moldova a prezentat rezultatele evaluării a trei instituţii ai Sistemului Naţional de Integritate: Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi şi Parlamentul.
Evaluarea este efectuată în cadrul proiectului „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region” în 5 ţări ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina), cu susţinerea financiară a Comisiei Europene.
În cadrul cercetării se analizează vulnerabilitatea la corupţie a 13 instituţii ale acestui sistem: Parlamentul, Executivul, Judiciarul, Instituţia Avocatului Poporului, Curtea de Conturi, Comisia Electorală Centrală, instituţiile de aplicare a legii, partidele politice, autorităţile anticorupţie, sectorul public, sectorul privat, societatea civilă, mass-media.
Scopul evaluării constă în identificarea punctelor slabe din cadrul legal şi practica funcţionării instituţiilor SNI şi formularea propunerilor de consolidare a acestui sistem în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii corupţiei.
Comisia Electorală Centrală (CEC). CEC a înregistrat în ultimii ani progrese în consolidarea independenţei financiare, revizuirea structurii organizaţionale, sporirea capacităţilor de instruire a funcţionarilor electorali şi a publicului.
Propuneri: desemnarea membrilor CEC în baza unui concurs transparent; eficientizarea mecanismului de raportare a CEC către Parlament; instruirea continuă a membrilor şi personalului CEC în subiecte anticorupţie.
Curtea de Conturi (CC) activează în baza unui cadru legal menit să asigure independenţa instituţiei, integritatea membrilor şi a personalului, precum şi accesul la informaţiile despre activitatea acesteia. Totuşi, practica arată că la selectarea şi numirea membrilor CC se pune accentul pe criteriul politic şi nu pe integritate şi profesionalism, existând un risc înalt al influenţei politice asupra instituţiei.
Propuneri: verificarea prealabilă de către SIS a candidaţilor la membrii CC; examinarea de către Parlament a oportunităţii numirii la conducerea CC a reprezentantului opoziţiei; introducerea răspunderii penale a membrilor organelor colegiale de decizie; stabilirea sancţiunilor pentru iresponsabilitate managerială şi pentru neexecutarea hotărârilor CC; exercitarea controlului parlamentar asupra implementării hotărârilor CC;
Parlamentul. Menţinerea credibilităţii devine o provocare pentru Parlamentul RM. Credibilitatea redusă a Parlamentului, precum şi perceperea acestuia ca instituţie afectată sporit de corupţie, se datorează mai multor probleme, cum ar fi: ignorarea flagrantă şi repetată, de către Parlament, a exigenţelor procedurii legislative; reglementări insuficiente în partea ce ţine de transparenţa decizională a Parlamentului, precum şi punerea selectivă în aplicare a normelor existente în acest sens;
Propuneri: modificarea cadrului legal existent și elaborarea şi aprobarea unui Regulament al Biroului permanent al Parlamentului, care ar asigura transparenţa acestui organ; implementarea sistemului de vot electronic; informarea publicului asupra agendei Biroului permanent; plasarea pe web site-ul Parlamentului a hotărârilor Biroului permanent, precum şi a proceselor-verbale ale şedinţelor publice ale comisiilor; completarea cadrului legal cu prevederi care ar asigura executarea adreselor Curţii Constituţionale;
sursa: IPN
