Fericirea e o stare în care fiecare dorește să se afle. Totodată, să nu uităm de scuzele pe care le aducem atunci când ne convingem că nu suntem așa cum ne dorim.
1. Fericirea va veni odată cu persoana potrivită
Unul dintre cele mai răspândite mituri ale fericirii este dat de ideea că vom fi fericiți atunci când ne vom găsi jumătatea perfectă și când ne vom uni destinele spunând „Da!”. Mitul nu este acela că vom fi mai fericiți căsătorindu-ne. Cei mai mulți dintre noi vom fi mai fericiți. Problema este că nici cea mai perfectă căsnicie nu ne va oferi o fericire intensă pentru o lungă durată de timp: studiile arată că „oceanul de fericire” datorat căsătoriei durează, în medie, doar doi ani.
2. Nu pot fi fericit(ă) în timp ce relația mea se face țăndări
Atunci când o relație în care ne-am implicat emoțional se destramă, reacția noastră este supradimensionată. Teama de divorț este de obicei foarte pregnantă. Simțim că nu vom mai putea fi niciodată fericiți, că viața noastră, așa cum o știam, s-a terminat. Cu toate acestea, sufletește, oamenii sunt incredibil de rezistenți în fața acestei situații, iar studiile arată că, în majoritatea cazurilor, „cel mai de jos punct al fericirii” este atins cu aproximativ doi ani înainte de divorț. Și că, după aproximativ patru ani de la destrămarea căsniciei problematice, oamenii sunt în mod semnificativ mai fericiți decât au fost vreodată în tot decursul căsniciei.
3. Am nevoie de un partener(ă) de viață
Mulți dintre noi cred cu tărie că a nu avea un partener echivalează cu a fi nefericit pentru totdeauna. Cu toate acestea, numeroase studii demonstrează că persoanele singure nu sunt mai puțin fericite decât cuplurile și că persoanele singure au găsit sursele unei fericiri care să le împlinească în alte forme de relaționare și în alte activități.
4. Găsirea locul de muncă ideal îmi va aduce fericirea
La baza acestui mit stă credința că, deși suntem nefericiți acum, vom fi cu siguranță fericiți în momentul în care ne vom găsi locul de muncă mult visat. Problema apare când descoperim că acest loc de muncă nu ne face atât de fericiți pe cât credeam și că fericirea pe care ne-o aduce este de scurtă durată. Explicația acestei nedorite experiențe este dată de inexorabilul proces al adaptării noastre hedonistice – mai exact, de faptul că ființele umane au o extraordinară capacitate de a dezvolta obișnuințe și tabieturi la cele mai multe dintre schimbările în viață.
5. Îmi voi găsi fericirea atunci când voi fi bogat(ă) și de succes
Multe persoane prospere și de succes nu înțeleg acest proces natural de adaptare și pot să tragă concluzia că au nevoie de și mai mulți bani pentru a putea fi fericiți și nu își dau seama că adevărata cheie a fericirii nu este dată de măsura succesului nostru, ci, poate, de ceea ce facem cu acest succes. Și nu este vorba despre cât de mari sunt veniturile noastre, ci despre modul în care le alocăm.
6. Nu îmi voi reveni niciodată după un diagnostic cumplit
Cu toate acestea, reacțiile și temerile noastre privind „cel mai negru scenariu” sunt conduse de unul dintre miturile fericirii. Sunt multe lucruri pe care le putem face atunci când ne confruntăm cu boala pentru ca viața noastră să nu se afunde în nefericire și lipsă de sens, iar studiile ne demonstrează acest lucru: știința ne arată că există în noi puterea de a decide ce este și ce nu este experiența pe care o trăim. Gândiți-vă, de pildă, că în fiecare minut al zilei alegem dacă să acordăm sau nu atenție unor lucruri, dacă să le subliniem sau să le ignorăm.
7. Cea fost mai frumos în viața mea a trecut deja
Indiferent dacă suntem tineri, maturi sau vârstnici, cei mai mulți dintre noi cred că fericirea descrește odată cu vârsta, scăzând mai mult și mai mult cu fiecare decadă, până vom ajunge în punctul în care viețile ne vor fi pline de tristețe și regrete. Și poate că acesta este și motivul pentru care vom fi surprinși să aflăm că studii concludente confirmă faptul că, contrar așteptărilor, cei mai buni ani se află în fața noastră: vârstnicii sunt de fapt mai fericiți și mai mulțumiți de viețile lor decât persoanele tinere. Ei trăiesc mai multe experiențe pozitive și mai puține experiențe negative, iar viața emoțională le este mai stabilă și mai puțin vulnerabilă la vicisitudinile cotidianului, la stres și neplăceri.