Mircea Bobînă: ”Dacă mimezi, publicul simte și se plictisește”

Mircea Bobînă la doar 23 de ani este regizor, editor, actor, scenarist, fotograf și are deja 20 de filme în spate, dintre care „2π”, „Orașul din piatră albă” premiate de Uniunea Cinematografiei din Republica Moldova, filmul „Taci!” premiat la Festivalul de scurtmetraje „Eu cu cine filmez” și filmul „Deja Vu” premiat la Festivalul „Youth-Produced Videos about Migration and Diversity Plural+”.

Mircea este în primul an la masterat, la regia filmului de animație și ieri, 5 iulie a fost gazda evenimentului ”Cinemateca”. #diez a reușit să-i adreseze lui Mircea câteva întrebări.

# La ce proiect lucrezi acum?

MB: Recent am terminat filmările pentru un scurt metraj, care se numește ”Baba Oarba”. De fapt eu îl făcusem încă pentru diplomă, însă nu mi-a plăcut cum a ieșit pentru că era examen și am făcut totul în grabă.  Eu am câștigat o mică sponsorizare și am vorbit cu o operatoare din Germania care a filmat. Pe 29 iulie am terminat filmările și acum sînt în perioada de montare.

# Cum își promovează tinerii regizori filmele la noi în Republica Moldova?

MB: Dacă filmul este bun sau mai puțin bun regizorii le trimit la festivaluri. O altă platformă de promovare mai eficientă decât festivalurile de film și internet, cum ar fi site-urile de socializare și YouTube-ul nu știu. Poți să încerci să-ți promovezi lucrările la televiziune, dar nu poți fi niciodată sigur ca vor accepta asta, pentru că toți privesc regizorii cu alți ochi după ce au obținut anumite premii și se face mare zarvă din asta.

# De unde găsești actorii pe care-i implici în proiectele tale?

MB: Facebook. Accesez, mă uit l-a vreo prietenă care-mi place cum arată și care e potrivită pentru rolul de care am nevoie, o contactez, facem câteva probe. Când ai actori profesioniști, care sunt școliți e mult mai ușor să lucrezi. Apelez și la actorii din teatru. Oricum după ce ai scenariul în față deja știi de ce tipaj ai nevoie, iar după probe te decizi dacă e potrivit sau nu actorul.

# De unde vine inspirația pentru filmele tale?

MB: Nu pot să zic anume vreun izvor de inspirație, dar mă inspir din viață. Câteodată din cauza presiunii cum ar fi examenul sau vreun deadline. Dar nu sînt sigur ca această motivare e cea mai potrivită, pentru că începi să mănânci din tine. Eu după fiecare lucrare care o fac am o nevoie de o pauză în care să citesc ceva, să ascult muzică sau să călătoresc. În aceste momente poți găsi lucruri interesante care te duc spre o nouă idee. La fiecare etapă din viață te interesează sau te doare ceva și de obicei trebuie să faci filme despre asta pentru că este mult mai personal. Publicul simte dacă în film sunt trăirile tale sau e o mimare. Și dacă mimezi publicul simte asta și se plictisește.

# Unde putem găsi producțiile tale?

MB: Pe YouTube sau Vimeo. Sigur nu toate, dar cele care au mai mult de doi ani. După ce faci un film ai doi ani la dispoziție pentru ca să-l trimiți la festival, asta este regula. Dacă filmul trece de acest termen nu m-ai are rost să-l trimiți undeva și nici nu se acceptă, pentru că ei permanent caută regizori care fac ceva nou. Dacă ar lua filme din toți anii nu ai avea nici  un impuls să creezi ceva nou.

# Ce crezi despre despre nou-numitul director de la Uniunea Cineaștilor, Sergiu Prodan?

MB: Eu îl cunosc personal pe Sergiu Prodan. El nu mi-a fost profesor dar de câte ori am avut nevoie am apelat la ajutorul lui. Sergiu Prodan este un profesionist, știe ce spune, ce face. Cel mai mult îmi place la el ”convingerea”, felul în care vorbește. Când explică unui actor sau unui operator ce și cum trebuie să facă, el o face atât de iscusit încât înțelegi ce vrea să spună regizorul până în cele mai mici detalii.