În cadrul festivalului ”Curcubeul peste Nistru 2013”, la Muzeul Zemstvei s-a organizat o dezbatere publică care a încercat să răspundă la câteva întrebări legate de rădăcinile homofobiei la noi în țară.
Iată trei idei interesante pe care le-am prins de la discuția afirmatorilor și negatorilor de la platfoma ospoon.eu
#1 Afirmatorii, care au reprezentat în mod ipotetic Guvernul, și-au construit cazul pe schimbarea curriculumului școlar: introducerea anumitor subiecte în obiectele deja existente (istorie, geografie, biologie), după care și crearea unui obiect separat – ”Educație pentru toleranță”, care să fie obligatoriu. Agentul de schimbare este profesorul, care poate căpăta cunoștințele de care are nevoie la cursurile de perfecționare. De la afirmatori am aflat că cuvântul ”homofobie” nu-l găsești în DEX (*#diez a verificat și confirmă).
#2 Negatorii, care au jucat rolul opoziției, au venit cu un alt mod de educare a toleranței printre cei tineri. Conform Barometrului Opiniei Publice majoritatea oamenilor de la noi au încredere în biserică, iar în mediul rural acesta este un factor de influență majoră. Ideea a fost de a alege un număr de 20 de preoți care ar fi gata să colaboreze și instruirea lor în bisericile de peste hotare, în țările care deja au reușit să devină mai tolerante față de comunitatea LGBT (Lesbiene, Gay, Bisexuali, Transsexuali)
#3 Publicul din sală a fost, de asemenea, activ. Toți au fost bucuroși că acest subiect este discutat la o dezbatere publică. Tinerii au fost sau nu de acord cu cele spuse de echipe, dar au venit şi cu ideile proprii. De exemplu, ca agenți de schimbare nu trebuie excluși liderii de opinie: blogosfera, interpreții, vedetele de la televiziune, etc.
